 |
Noi mesaje pe forumuri |
 |
|
 |
|
|
|
 |
| |
ADARIA GARDEN
Bine ati venit pe site-ul colectionarilor romani de cactusi si plante suculente |
|
 Soluri - Hexalogul pamantului
Scris de costy81gl : Wednesday, 09 May (1040 citiri)
Autor: Dag Panco
Salute!
M-am decis sa fac publice concluziile unor ani de experimentari, pentru aceia care vor sa-si cultive plantele pe un amestec natural preparat de ei insisi.
Trecand vremea, am aflat doua lucruri:
1. ca fiecare cactusist are amestecul sau care este cel mai bun si singurul bun - ceea ce demonstreza inconsistenta afirmatiei - si
2. ca de fiecare data cand a trebuit sa fac o noua portie de amestec, a fost mai reusita decat cea precedenta.
In toti acesti ani, pe masura trecerii lor, lumea a inceput sa vrea sa-si faca amestecurile dupa 'metoda mea'.
De fiecare data am dat raspunsuri, am dat si amestecuri, am scris mesaje - si aici si aiurea - dar, tot de fiecare data, am stiut ca nu pot da un raspuns complet si intr-adevar folositor, nestiind sa-l formulez corect - si de aceea am fost deseori foarte evaziv.
Si cand omul nu stie sa defineasca despre ce vorbeste, inseamna ca nu stie despre ce e vorba - cu alte cuvinte trebuia sa invat de ce imi fac amestecurile intr-un fel si nu in altul, si daca le fac bine.
Asta m-a facut sa caut si sa caut, pana ce am ajuns sa stiu, ca am gasit un raspuns adevarat pe care l-am condensat in sase legi generale de baza.
-------------------------------------
(Citeste mai mult... | 12196 bytes in plus | )
|
|
Cum cream o baza de date C&S
Scris de Liviutz : Thursday, 17 November (1138 citiri)
Cred ca la momentul descoperirii netului, toti pasionatii C&S si-au pus problema crearii unei baze de date, care sa contina in primul rand imagini, dar alte si informatii utile.
Asa am facut si eu, dar dupa ce am copiat ca disperatul cateva mii de imagini, mi-am dat seama ca eforturile mele n-au fost ghidate optim.
Pentru cei interesati, imi propun sa mentionez acum, cu mintea romanului cea de pe urma , cateva idei pentru o baza de date C&S, si rog colegii sa vina cu adaugiri din experienta proprie.
1. Analiza cost-beneficii
Sub denumirea asta pompoasa sta o intrebare simpla: oare merita sa ne complicam cu propria baza de date ? N-ar fi oare mai pragmatic sa apelam la site-urile consacrate, cele orientate pe genuri, cele in care exista deja astfel de baze de date (ex:http://www.cactuspro.com/encyclopedie.html), sau pur si simplu la facilitatile de cautare a imaginilor din motoarele de cautare ?
Apoi se gasesc pe net (contracost) BD gata facute, inclusiv cu posibilitati de adaugare a propriei experiente. Dar satisfactia este mai mica, ca si efortul de invatare necesar.
Raspunsul il stabiliti dvs. potrivit intentiilor, timpului disponibil, conexiunea internet, etc.
(Citeste mai mult... | 4835 bytes in plus | )
|
|
Aloe vera - mit si realitate
Scris de Eduart : Tuesday, 31 May (3022 citiri)
Cati dintre noi nu au auzit de Aloe vera si de proprietatile ei miraculoase? Probabil toti o cunoastem, daca nu din proprie experienta, macar din ghiveciul unei matusi sau vecine convinse de puterea ei de vindecare. Dar cati dintre noi cunosc cu adevarat istoria indelungata a acestei plante si paleta larga de intrebuintari, nu numai medicinale?
Cunosc planta de multa vreme, din ghiveciul bunicii mele, copil fiind chiar am beneficiat de “tratamente” diverse, de la curatarea juliturilor pana la picaturi puse in apa. Pot spune chiar (cu mintea de acum) ca era o Aloe vera adevarata, spre deosebire de ce am vazut la altii – chiar nu intelegeam de ce nu arata toate la fel. Recent am primit si eu un exemplar, deturnat urgent de la potentialele utilizari medicinale si amplasat in sera. Citind cate ceva despre ea am avut surpriza sa aflu foarte multe lucruri interesante.
(Citeste mai mult... | 17616 bytes in plus | )
|
|
CUM ARANJAM CACTUSII IN BALCON
Scris de Liviutz : Friday, 18 March (2394 citiri)
Gandindu-ma la problemele practice prin care am trecut pana in momentul in care colectia de suculente nu mi-a mai incaput in balcoane, asa vrea sa va atrag atentia ca diversele genuri de plante au pretentii diferite fata de cantitatea de lumina, factor ce trebuie speculat pentru aranjarea optima in balcon (sau in cel mai rau caz pe pervazul ferestrei).
Este logic ca pe masura ce ne departam de planul ferestrei cantitatea de lumina scade, si cum plantele noastre au, in general, nevoie de expozitie maxima (nu toate - dupa cum o sa vedeti), apare o fireasca concurenta.
(Citeste mai mult... | 3283 bytes in plus | )
|
|
Alte intrebuintari ale cactusilor
Scris de eduart : Wednesday, 16 March (1477 citiri)
Salut tuturor,
Cred ca ar fi interesant de aflat ce utilizari mai pot avea cactusii, in afara de satisfacerea pasiunii noastre pentru ei.
Am sa incep cu cateva utilizari, notate in timp din diverse surse:
Este foarte interesant cum in zone in care cactusii au statut de planta naturalizata sau cultivata pot apare utilizari total neasteptate. Astfel in Africa Centrala (!!!) Burbank semnala in 1911 (!!!) faptul ca sucul extras din Opuntia ficus-indica era folosit pt. combaterea tantarilor. Varsat in ape statatoare acesta inhiba dezvoltarea larvelor timp de 1 an. Tot O. ficus-indica era utilizata - in mod similar Aloei vera - pt. tratarea ranilor si arsurilor.
(Citeste mai mult... | 3219 bytes in plus | )
|
|
Plante suculente naturalizate in Noua Zeelanda
Scris de eduart : Thursday, 03 March (1690 citiri)
Trebuiesc precizate de la bun inceput patru lucruri :
1) Datorita izolarii sale geografice Noua Zeelanda are o flora (si fauna de fapt) specifica – ca. 80% din plante sunt endemice. De aceea se poarta o lupta continua pentru a limita si uneori a elimina specii straine, care de multe ori sunt extrem de invasive si reprezinta un potential pericol pentru specii endemice rare. Exista numeroase parcuri regionale si nationale in care se incearca mentinerea vegetatiei specifice, eliminandu-se fara mila orice intrus. Se poarta o lupta continua (si costisitoare) pentru depistarea precoce a intrusilor si eradicarea lor. In timp cateva mii de specii de plante au fost eliminate. Totusi prezenta unora a fost acceptata si acum sunt clasificate ca plante naturalizate.
(Citeste mai mult... | 18847 bytes in plus | )
|
|
Crassula Multicava (Lemaire) 1862(?)
Scris de eduart : Wednesday, 02 March (1168 citiri)
Sinonime Crassula quadrifida Baker si Septimia multicava (Lem.) P.V. Heath.
Este originara din Africa de Sud (regiuni montane de coasta din provinciile Kwazulu-Natal, Mpumalanga) si este considerata o planta naturalizata in Noua Zeelanda.
Planta cu frunze groase si suculente are tulpini pana la 30 cm inaltime, care se ramifica in timp. Frunzele au culoarea verde inchis (daca sta mai mult in umbra) sau verde-argintiu (daca este rece); daca este expusa excesiv la soare apar pete rosii-maro si margini rosietice ale frunzei.
Prefera o umbra luminoasa, dar are nevoie de cateva ore de soare pt. a inflori – asta este opinia generala, dar am vazut plante tinute tot timpul in umbra si care au inflorit, mai timid, dar au inflorit.
(Citeste mai mult... | 5178 bytes in plus | )
|
|
TRANSPLANTAREA CACTUSILOR DE FLORARIE
Scris de Liviutz : Monday, 28 February (2427 citiri)
Cum pentru multi dintre noi, primul contact cu cactusii a fost vizita intr-o florarie sau supermarket, imi propun sa va ofer cateva sfaturi din propria experienta.
Inainte de toate, trebuie sa stiti ca ideal ar fi sa achizitionati plante crescute din seminte de catre "producatori" locali (a se vedea rubrica oferte), pentru ca acestea sunt mult mai adaptate decat plantele "olandeze" crescute intensiv cu fertilizante.
Dar pentru ca oferta este limitata, precis ca veti cadea prada tentatiei de a cumpara o "olandeza" frumoasa. Asa incat iata sfaturile mele:
(Citeste mai mult... | 5677 bytes in plus | )
|
|
Genul Frailea, Britton and Rose 1922
Scris de Razvan_D : Thursday, 17 February (1047 citiri)
Descris initial (1838) sub numele de Echinocactus (prima specie a genului descrisa sub numele de E. pumila) a fost botezat in 1922 cu numele de Frailea. (dupa Manuel Fraile).
Genul cuprinde in prezent 23 de specii cu un areal de raspandire ce cuprinde Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguai si Uruguai
Frailea sunt plante sunt de mici dimensiuni (cativa cm), de forma globulara pana la scurt-cilindrica, uneori lastarite, cu spini de mici dimensiuni, epiderma frumos colorata in nuante de maron (in special expuse la soare) si flori de culoare galbena sau nuante de galben. Pricipala caracteristica poate a acestui gen este faptul ca florile au un puternic caracter cleistogamic ( flori inchise), fiind autofertile.
(Citeste mai mult... | 1406 bytes in plus | )
|
|
Complexul saboe
Scris de Dalia si Andrei : Tuesday, 08 February (2426 citiri)
Subspeciile complexului saboe sunt: ssp goldii, ssp haudeana, ssp roczekii, ssp. saboe.
Complexul saboe este intalnit in regiunea Sonora, Mexic, tinut cu relief predominant muntos, cu inaltimi ce pot fi cuprinse intre 1000 -2000m. Adaptarea la conditiile de mediu a impus acestor plante tipul de radacina pivotanta, radacina ce constitue depozitul substantelor de rezerva si al apei, necesara supravietuirii plantei, in perioadele de seceta. Astfel, asemanarea morfologica esentiala care determina conditiile de cultura, este "radacina pivotanta".
Conditiile de cultura:
Sol: subspeciile mammillariei saboe se dezvolta pe un sol cu un bogat continut de minerale, prezentand si un "aspect" vulcanic (specific zonei Sonora, Mexic).
Umiditate: complexul saboe cuprinde specii cu mammile moi, ele necesitand astfel, o umiditate redusa si realizarea unui bun drenaj al solului.
Temperatura: pe timpul iernii se recomanda o temperatura minima situata in jurul valorii de 10 grade si mentinerea "uscata" a plantei; pentru ssp. haudeana se poate merge si spre valori negative ale perioadei de repaus (-7 grade).
Expunerea la soare: pe timpul verii, expunerea plantelor se va face la o lumina "moderata".
Dezvoltare: lenta, dimensiunile acestor plante (cativa mm pana la cele de ordinul cm, ...atat in inaltime, cat si in diametru); astfel, in cazul acestor plante, se recomanda folosirea vaselor putin adanci.
Aceste subspecii ale mammillariei saboe, avand o crestere greoaie, sunt dificil de dezvoltat in cultura, si de aceea se prefera altoirea lor.
Planta complexului care are o cerinta aparte fata de restul subspeciilor este mammillaria saboe ssp saboe, ea necesitand ca substrat, nisipul curat (celelalte trei au substrat cu aspect "vulcanic", iar la subspecia mammillaria ssp. saboe nu este precizat; insa am gasit in Copacescu precizarea "necesita ca substrat, nisipul curat").
(Citeste mai mult... | 11207 bytes in plus | )
|
|
| |
 |
Imagini |
 |
|
Gymnocalycium gibbosum
|
|
|
 |
 |
Limba |
 |
|
Selecteaza interfata limbajelor:
 
|
|
|
 |
|
|
Login |
|
|
|
Inca nu ai un cont? Poti crea unul. Ca utilizator inregistrat ai unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele tau.
|
|
|
|
|
|
