 |
Noi mesaje pe forumuri |
 |
|
 |
|
|
|
 |
| |
Aloe hemmingii Reynolds & P. R. O. Bally 1964
 Planta cu tulpina foarte scurta sau inexistenta care formeaza o rozeta de frunze suculente, in jur de 10 la numar, dens grupate in forma de rozeta. Baza lor este lata dar sunt mult alungite (lanceolate); lungimea lor este de 10 12 cm, latimea 3.0 3.5 cm. Culoarea frunzelor este verde-maroniu (verde smarald cand sunt crescute mai in umbra, mai maronii pe masura ce expunerea la soare devine excesiva) cu pete alungite (sau dungi mai scurte, incomplete pe lungimea frunzei); marginile frunzelor prezinta dinti destul de duri de 2mm, aranjati la distante de 4 6 mm. Inflorescenta are inaltimea de 30 35cm, este intotdeauna simpla; racemele sunt cilindrice si au 10 - 15 cm inaltime si 5 cm diametru. Florile sunt delicate si au culoarea roz-flamingo pana la roz pal si sunt acoperite de pete minuscule. |
Aloe provine din cuvantul arab alloeh = suc amar si stralucitor, referire la utilizarea medicinala a Aloe vera planta care a dat numele acestui gen. Denumirea a fost preluata ulterior de romani (aloe). Numele este intalnit si in engleza medievala (aluwe) pentru ca in epoca moderna sa fie cunoscut datorita variantei franceze (aloes).
Hemmingii = in onoarea lui H. G. Hemming, botanist englez.
Nu a fost descrisa sub alt nume. Carter (1984) o include in Aloe somalensis, Lavranos (1995) o considera specie valida. O anumita asemanare exista si cu Aloe jucunda.
Subspecii, Forme, Varietati, Hibrizi, Cultivari | Propune |
Planta creste in Somalia in Gollis Mountains intre Sheikh Pass si zona aflata la 300 km vest (din Sheikh Pass a colectat Bally in 1949), de asemenea la Daloldo Hills, la nord de Hargeisa (de unde a colectat Lavranos). Habitatul este destul de putin cunoscut, desi se cunoaste faptul ca Golis Mountains este bogata in specii endemice sau rare cum ar fi Whitesloanea crassa, Pseudolithos cubiformis, Euphorbia phillipsiae, Euphorbia inculta, Aloe somalensis, Aloe hemmingii, Monadenium ellenbeckii, Kleinia gunninsii si Echidnopsis ciliata.
Zona in care se afla Gollis Mounatins este distincta din punct de vedere climatic fata de celelalte doua unitati climatice somaleze majore si prezinta caracteristici intermediare Guban, este o zona costala ingusta caracterizata printr-o clima uscata si torida vara (cu temperaturi in mod curent peste 40 de grade Celsius, in mod special intre Iunie si August) care confera un aspect desertic si ierni mai racoroase si umede, in care se revigoreaza vegetetia si Hawd, extrem de arida si torida, relativ umeda doar iarna, dar fara surse de apa permanente, aflata la granita cu Etiopia. Oogo cum este numita unitatea climatica in care se afla Gollis Mountains are caracteristici intermediare, este un platou inalt dominat de Gollis Mountains, ceva mai racoros si desi nu este foarte umed se caracterizeaza prin abundenta apelor subterane si panze de apa freatica aflate aproape de suprafata. Acest lucru a permis dezvoltarea unei vegetatii bogate si variate. Nu posed din pacate detalii climatice.
|
Nu este o planta foarte dificila, dar trebuie sa se tina cont de regimul de udare putin mai diferit fata de cel al majoritatii C&S. Se cere mai ales multa moderatie in cultivare, protejarea de frig si insolatie excesiva, asigurarea unui substrat cu un drenaj bun.
Planta are o crestere relativ lenta si nu trebuie fortata nici cu substrat prea organic nici cu ingrasaminte; 1 2 fertilizari pe an (atentie, nu vara ci atunci cand vegeteteaza!) la 25% din concentratia recomandata este suficient. Se poate adauga la fiecare transplantare putina faina de oase in amestec. Nu se va transplanta prea des o data la 3 4 ani este sufficient. Nu se va fertiliza in primul an de la transplantare.
Este o planta destul de rara in cultivatie. Se inmulteste in principal prin seminte, cu destula dificultate. Se va utiliza un sol complet mineral si nu se va metine decat usor umed in mod constant, fara exces de apa care poate conduce rapid la putrezirea semintelor sau a plantulelor.
|
| Infloreste la sfarsitul iernii sau inceputul primaverii. |
| Pentru plantele cultivate in ghiveci pot suporta soare din plin, este de preferat insa o expunere moderata, cu cateva ore de soare direct urmate de lumina usor filtrata sau umbra luminoasa, mai ales daca temperatura trece frecvent de 30 de grade Celsius; pentru plantele cultivate direct in pamant suporta ceva mai bine soare din plin, pot fi insa umbrite usor in dupa-amiezile foarte fierbinti. Esential este sa se urmareasca modul cum raspunde planta, culoarea frunzelor aratand foarte bine gradul de stress. |
Este o planta deosebit de rezistenta la seceta; se va uda cu moderatie, fara a imbiba niciodata substratul. Modul de udare se alege in functie de cum este iernata planta fiind originara din zone cu ierni relativ calde dar umede se poate ierna la cald (minime de 10 12 grade Celsius) si se va uda cu moderatie mentinand planta in vegetatie, vara se va tine mai mult uscata. Daca se ierneaza rece (minime de 4 5 grade Celsius) se intrerupe udarea pe timp de iarna si se va uda cu moderatie primavara si toamna, perioade cand va vegetata. Vara de regula intra in pauza estivala, perioada cand este de preferat sa nu se ude decat rar si superficial, atat cat sa nu se usuce complet substratul. Udarea este un element critic al cultivarii cu succes.
Poate rezista la inghet usor de -3 pana la -4 grade Celsius daca substratul este complet uscat dar este preferabil sa fie iernata la minime de 4 5 grade Celsius (in caz ca nu se opteaza pentru o iernare calda). Nu ridica probleme la temperaturi ridicate.
Planta prefera un substrat foarte nisipos format din 50 - 60% nisip grosier 2 3 mm, de preferinta din concasaj, 10 - 15% compost organic (pamant negru) si in rest spartura de piatra, tuf vulcanic sau caramida sparta cu granulatia 3 8 mm. Se poate adauga si putina faina de oase in amestec 1 lingura la 3.75 litri. Esential este sa se asigure un drenaj foarte bun si sa nu se exagereze cu componentele organice, calitatea substratului fiind critica.
=================================================
Principalele surse consultate: Urs Eggli The Illustrated Handbook of Succulent Plants (2001); Sarah Oldfield - Cactus and Succulent Plants: Status Survey and Conservation Action Plan (1997); desert-tropicals.com
|
|
|
