 |
Noi mesaje pe forumuri |
 |
|
 |
|
|
|
 |
| |
Lithops olivacea L. Bolus 1929 (var. olivacea)
Planta formata dintr-o pereche de frunze extrem de suculente de marime vizibil inegala care cresc pe o tulpina foarte scurta cu sectiune circulara. Planta formeaza colonii de mai mici dimensiuni in natura, ceva mai mari, cu foarte multe capete in cultivatie (20 sau chiar mult mai multe); nu ramane niciodata solitara. In forma juvenila cele doua frunze formeaza un cerc aproape perfect. Perechea de frunze poate avea intre 18 – 25 mm diametru iar inaltimea unei plante poate fi de 50 – 100 mm de la suprafata frunzelor pana la varful radacinii pivotante. Suprafata superioara a frunzelor este plata sau in stadiile mai inaintate de viata ale frunzelor respective poate fi si usor convexa (*), este intotdeauna lipsita de asperitati; ferestrele sunt de regula mari, de culoare verde-oliv, transparente, ocazional pot fi si verde deschis continand mai multe marcaje sau insule opace de culoare albicioasa (**). Marginile exterioare ale ferestrelor sunt de regula ondulate dar pot fi uneori si perfect drepte, pe cand marginile interioare sunt perfect drepte; in stadiile mai inaintate de viata ale frunzei respective pot apare si puncte marunte de culoare verde-albastrui pe marginile ferestrelor. Marginea interioara si cea exterioara se intalnesc numai la extremitatile fisurii dintre cele doua frunze (este o caracteristica a speciei). Fisura dintre cele doua frunze poate avea 1 – 2 mm largime. Floarea este galbena cu centrul alb si poate avea pana la 20 mm inaltime si 30 mm diametru. Semintele se formeaza intr-o capsula semi-globulara, care se deschide la umezeala. Capsula are de regula 4 x 6 mm si poate ajunge pana la 9 mm cand este expandata. De mentionat faptul ca in cultivatie planta poate ajunge la dimensiuni ceva mai mari.
(*) Acest aspect poate varia foarte mult si in functie de cantitatea de apa administrata.
(**) David Sprechman (1970) afirma faptul ca de regula la acelasi grup de capete aceste insula, ca de altfel si restul marcajelor, apar aprozimativ in aceeasi pozitie si au aproximativ aceeasi forma in ambii lobi; da insa si exemplul unei plante din colectia sa in care doua capete au ferestrele mari si transparente, fara nici un marcaj sau insule, iar in restul de 8 capete apar ferestre cu insule mici, dar numai in cazul lobului de diemensiuni mai mari.
|
Lithops = provine din cuvantele grecesti “lithos” care inseamna piata si “opsis” care inseamna asemanare, vedere, viziune; numele inseamna “asemanator cu o piatra”, aluzie la aspectul plantei, usor de confundat in habitat cu pietrele. Primul Lithops (cunoscut actualmente ca Lithops turbiniformis) a fost descoperit in 1811 de Burchell, la Zand Vlei, care a vrut sa culeaga de pe jos ceea ce lui i s-a parut a fi o piatra interesant colorata.
Olivacea = provine din cuvintele latine “oliva” (maslina, maslin) si sufixul adjectival “aceus”, referire la culoarea maslinie a epidermei.
Unii botanisti sudafricani considera Lithops olivacea L. Bolus var. nebrownii D.T.Cole un sinonim heterotip, nefiind suficient de bine diferentiata de planta tip pentru a efectua o segregare.
Subspecii, Forme, Varietati, Hibrizi, Cultivari | Propune |
In general sunt recunoscute doua subspecii:
- Lithops olivacea L. Bolus var. olivacea – planta care face obiectul acestei fise.
- Lithops olivacea L. Bolus var. nebrownii D.T.Cole 1988 (statutul acestei subspecii fiind controversat).
Este cunoscuta de asemenea si o forma de dimensiuni mai reduse, langa Pofadder (Cape Province), ocazional numita Lithops olivacea var. minor alteori Lithops olivacea fma. minor (nu a fost descrisa ca atare), insa disparitatea in ceea ce priveste marimea nu este foarte marcata (spre deosebire de forma minor a Lithops lesliei).
|
Lithops olivacea creste in Cape Province (Africa de Sud) intr-o zona denumita Bushmanland, un fost Bantustan aflat aproape de granita cu Namibia (Aggeneys, Pofadder, Kenhardt, la sud de Prieska si la Namies – unde la mai putin de ½ de mila distanta se gaseste si Lithops fulleri), au fost facute insa in trecut si colectii ceva mai la est, din zona Kakamas, populatie care nu a mai fost regasita in prezent. Se presupune ca ar fi putut dispare datorita activitatilor agricole (mari plantatii de vita de vie infiintate in zona). Lithops olivacea prefera fie promontorii stancoase mari, fie campurile cuartzitice, la adapostul pietricelelor de cuartz, care reflecta in timpul verii atat lumina excesiva cat si caldura si creste la inaltimi de 1,030 – 1,150m. Avonia papyracea, alta planta care agreaza campurile cuartzitice, este de regula planta asociata. Pe perioada verilor uscate si caniculare planta isi reduce dimensiunile, radacinile “trag” planta sol, devening aproape invizibila, protejata si de nisipul fin imprastiat de vant. Dupa o ploaie puternica, radacina rivotanta genereaza rapid radacini adventive care incep sa acumuleze rapid apa si planta incepe sa se umfle.
Clima este calduroasa si uscata, locatiile cunoscute fiind amplasate in zone semi-aride, cu pecipitatii reduse, de regula 80 – 250 mm / an, care cad in preponderent (80 – 90%) in perioada de vara, iernile fiind practic lipsite de precipitatii (de regula 1 - 5 mm / luna). In localitatea Poffader precipitatiile nu depasesc 100 mm / an si cad preponderent in perioada Ianuarie – Martie; cele mai reci luni sunt Iunie si Iulie (7 / 20 grade Celsius) iar cea mai calda este Decembrie (17 / 28 grade Celsius).
Planta nu este periclitata insa ca mai toate reprezentantele acestui gen este sub presiunea constanta generata de restrangera sau deteriorarea habitatului ca urmare a celor mai diverse activitati umane.
|
| Nu ridica probleme deosebite si se incadreaza perfect in parametri de cultivare a Lithops. Pentru detalierea regulilor esentiale de cultivare vezi fisa Lithops pseudotruncatella ssp. volkii. Doresc doar sa subliniez faptul ca atat respectarea regimului de udare cat si calitatea substratului sunt elemente critice ale cultivarii. |
Infloreste spre sfarsitul verii – toamna, in perioada tipica de inflorire a genului. Floarea este galbena cu centrul alb si se deschide in fiecare dimineata pentru mai multe zile.
|
| Cateva ore bune de soare direct dimineata (4 – 5 ore este de regula suficient), apoi o lumina usor filtrata pentru restul zilei – aceasta deoarece plantele nu sunt cultivate de regula ingropate in sol asa cum cresc in natura. Cat mai luminos, dar fara prea multe ore de soare direct, atat vara cat si iarna. Un minim de 2 – 3 ore de soare direct este strict necesar pentru a mentine o crestere normala a plantei (altfel poate creste mult alungit). |
Regimul de udare al acestei plante, diferit de cel al marii majoritati a C&C, este tipic pentru genul Lithops:
- la inceputul verii planta intra intr-un repaos care dureaza mai multe saptamani, asa cum se intampla si in habitatul natural, foarte uscat si foarte calduros in aceasta perioada. In cultivare se va inceta complet udarea deoarece udand in perioada de repaos exista riscul de a distruge rapid o planta perfect sanatoasa.
- spre sfarsitul verii – inceputul toamnei planta se pregateste pentru inflorire; frunzele se departeaza usor pentru a face loc bobocului (sau in cazul plantelor inca neflorifere se poate observa o usoara largire a fisurii dintre cele doua frunze) – acesta este momentul in care se poate incepe cu udarea – mai intai o udare usoara, apoi inca 2 – 3 mai consistente dar avand grija ca substratul sa se usuce bine intre doua udari. Pe perioada infloririi si a cresterii active nu este riscant sa se ude, se va evita pe cat posibil insa expunerera la temperaturi excesive.
- spre sfarsitul toamnei se va inceta din nou complet udarea. Peste iarna cresterea plantei continua, dar se incepe formarea unei noi perechi de frunze din interior (sau ocazional doua capete noi). Frunzele vechi se despart pentru a lasa loc noii perechi de frunze; in acelasi timp seva continuta de vechile frunze este utilizata in procesul de crestere active a noilor frunze. Nu rupeti vechile frunze (stresati teribil acesta planta extrem de bioconservatoare) si rezistati tentatiei de a uda, indiferent de cat de vestejita pare planta si indiferent cat de uscat este substratul. Udand in acest moment veti deregla total acest proces.
- Primavara vechile frunze se vor fi uscat complet. Acesta este momentul cand acestea pot fi indepartate fara probleme. Se poate incepe cu 1 – 2 udari usoare, apoi alte 1 - 2 udari mai consistente pana spre sfarsitul primaverii, de asemenea avand grija ca substratul sa se usuce bine intre doua udari.
Este un regim de udare tipic pentru genul Lithops, cu singura particularitate ca inflorirea (si respectiv reluarea udarii de toamna) se produce ceva mai devreme in cazul acestei plante. Doresc sa precizez faptul ca este vorba mai degraba de o anumita “structura” a felului cum trebuiesc ingrijite plantele apartinand genului; exista insa diferente in “graficul” de udare intre o planta care infloreste in Iulie si alta care infloreste in Noiembrie. Deci se va ingriji un Lithops mai mult cu ochii la starea de vegetatie a plantei decat la calendar; momentele importante fiind intotdeauna aparitia bobocului floral si uscarea completa a frunzelor vechi.
Desi in habitat poate rezista cu bine unor geruri usoare pe timpul noptii, in cultura se recomanda de regula minime de 5 – 7 grade Celsius. Personal cred ca se poate tine planta fara probleme si la minime de ca. 3 – 4 grade Celsius daca solul este perfect uscat. Temperaturile maxime este bine sa atinga pe timpul iernii 15 - 18 grade. In ceea ce priveste maximele din timpul verii, pentru cultura, in absenta unei ventilatii foarte bune, 25 de grade Celsius este optim; in cazul unor temperaturi care depasesc frecvent 35 de grade Celsius trebuie sa se asigure o foarte buna ventilatie si este necesar ca plantele sa stea complet ingropate in substrat.
11. Substrat
Retetele sunt numeroase, in esenta exista un amestec de baza format din:
- nisip (de preferinta quartzos si nu foarte grosier, trebuie sa contina si granulatie fina) – 25 – 50%
- argila fina sau pamant foarte argilos bine maruntit – 25 – 50%
- pietris fin (sau spartura de piatra cu granulatie nu foarte mare) – 25% (pondere care poate creste pana la 50% mai ales daca planta este tinuta in conditii mai “umede” – de exemplu tinuta cu alte plante in vase mai mari sau impreuna cu plante care necesita udari ceva mai regulate).
La acest amestec de baza se poate adauga spartura de dolomita (pana la 25%), spartura de caramida (pana la 15%), carbune pisat si faina de oase in proportie ceva mai mare decat in mod obisnuit (2 – 3 linguri la 3.75 litri de amestec). Compost organic (pamant negru) se va adauga mai mult simbolic (maxim 3 - 5%), intr-un climat mai umed nu este recomandat deloc. Nu se va folosi turba! Nu se va folosi pamant pentru C&S din comert!
---------------------------------------------------------------
Principalele surse consultate: David Sprechman – Lithops (1970); C. G. Nel – Lithops (1946); Mesembs of the World (1998) - lucrare colectiva editata de National Botanical Institute of South Africa; Nick Rowlette - A Guide to the Cultivation of Lithops (articol ex lithops.info); Adam Harrower (Kirstenbosch National Botanic Garden) – Lithops olivacea (2003, ex plantzafrica.com); cactus-art.biz; African Flowering Plants Database.
|
|
|
