 |
Noi mesaje pe forumuri |
 |
|
 |
|
|
|
 |
| |
Cylindropuntia fulgida (Engelmann) F. M. Knuth ex Backeberg 1935 (var. fulgida)
 Oputioid arborescent de talie inalta, de regula 1 – 3 m inaltime (ocazional chiar mai mult), cu un trunchi bine conturat si cu un diametru de 10 – 20 cm la plantele batrane, avand ramificatii multiple, uneori aproape de la baza si care in timp formeaza o coroana aplatizata. Tulpinile sunt segmentate si au culoarea verde – gri devenind mai intunecate pana aproape negre cand se lemnifica. Segmentele terminale se desprind cu usurinta, au lungimea de 6 – 16 cm (ocazional pana la 23 cm) si 2.0 – 3.5 cm diametru, sunt acoperite de tuberculi aproximativ ovali lungi de 8 – 13 cm (ocazional pana la 19 cm). Areolele sunt aurii pana la brun deschis (bronz), deltoidal alungite, lungi de 5 – 7 mm (ocazional pana la 19 mm) si 2.5 – 4.0 mm latime, devenind cenusii pana la negre cu varsta. Numarul spinilor variaza intre 0 – 12 la o areola (de regula in numar de 6 – 12, ocazional pana la 18), de culoare argintiu-galbui pana la auriu, uneori roz pal (mai ales la spinii nou crescuti), lungi de pana al 30 mm, devenind cenusii in timp; spinii bazali sunt aplatizati la baza si putin mai lungi - pana la 35 mm. Spinii sunt ghimpati la varf, ceea ce ii face deosebit de periculosi si sunt acoperiti in zona bazala destul de vag de foi subtiri translucide (un fel de teci). Spinii cad de pe segmentele batrane, in momentul in care acestea incep sa se lemnifice lasand la vedere o coaja de cunloare maronie pana la neagra. Glochidele sunt albicioase pana la galbene, formeaza de regula un smoc in apexul areolei, dar pot fi raspandite si pe marginile acesteia, au 1 – 3 mm lungime si sunt si ei deosebit de periculosi, putand patrunde in timp prin imbracaminte groasa sau incaltaminte. Florile au o culoare variabila - alb cu roz sau roz deschis pana la magenta, patate eventual cu mov deschis si au diametrul de 25 – 30mm. Fructele sunt verde – cenusii, initial tuberculate devenuind in timp netede; fructele genereaza la randul lor flori si formeaza in final in mod frecvent lanturi de pana la 8 fruncte (*). Forma lor variaza de la obconic la globular (in general sunt in forma de para); fructele bazale au 32 – 55 mm lungime si 23 – 45 mm diametru, cele terminale sunt ceva mai mici – 20 – 33 mm lungime si 13 – 23 mm diametru, prezinta 18 – 35 areole. Semintele au o marime variabila si forma in general neregulata, intre 1.8 – 5.5 mm lungime si 1.5 – 5.0 mm latime (in general in jurul a 4 mm) sunt maronii (ocazional pana la crem) cu margini netede si avand 1 – 2 depresiuni; se gasesc mai mult sau mai putin abundent intr-o masa gelatinoasa in interiorul fructului.
(*) Britton & Rose mentioneaza faptul ca lanturi mai lungi, de 12 – 14 fructe nu sunt tocmai rare; tot ei mentioneaza un manunchi de 38 fructe (vazut de ei), existand mentiuni ale unor manunchiuri formate din 40 – 50 de fructe.
|
Cylindropuntia = provine din cuvantul latin “cylindrus” insemnand “cilindric” si din “Opuntia” care provine tot din limba Latina si inseamna “din Opus”, numele unei localitati (Opous in limba greaca) in care crestea in antichitate o planta diferita descrisa de Plinius.
Fulgida = provine din cuvantul latin “fulgidus”, referire la spinii stralucitori.
Opuntia fulgida Engelmann 1856 (basionim)
Nume comune: Jumping Cholla - cel mai raspandit dealtfel (*), Hanging Chain Cholla (de la “lantul” de fructe care se formeaza), Cholla Brincadora, Velas de Coyote.
(*) Cylindropuntia fulgida si-a dezvoltat (poate si datorita faptului ca florile sunt sterile) un sistem foarte practic de distributie si inmultire vegetativa – segmentele se desprind extrem de usor si se agata in blana animalelor care patruleaza desertul, desprinzandu-se eventual la mari distante. In mod obisnuit in jurul unei plante mari solul este presarat cu segmente, multe reusind sa inradacineze si sa supravietuiasca. Sunt multe plante care au aceasta adaptare, Cylindropuntia fulgida a dus-o insa la perfectiune. Segmentul se desprinde la cea mai mica atingere lasand impresia ca pur si simplu sare si se agata singur. Exista suficiente povestiri si marturii mai mult sau mai putin credibile ale unor oameni care au vazut un astfel de segment “sarind” si agatandu-se de blana animalelor sau de hainele oamenilor care treceau prin zona, la distante care variaza – in functie de povestitor – de la cativa centimetri pana la aproape 1 metru. Oricata retinere as avea fata de astfel de povestiri, trebuie sa remarc faptul ca planta stie foarte bine cand sa-si elibereze un segment si cand nu. Incercand cu catva timp in urma sa desprind un segment de la o planta mai mare, utilizand printre alte ustensile o perie si un creion, nu a fost o treaba foarte usoara; in schimb cand cu alta ocazie am atins din greseala un singur spin cu dosul palmei, acesta s-a agatat imediat de piele iar la incercarea (usoara de altfel in prima faza) de a ma elibera un grup de doua segmente s-au desprins imediat si s-au agatat cu inca doi spini; rapiditatea si usurinta cu care s-a produs au lasat literalmente senzatia unui “salt”.
Subspecii, Forme, Varietati, Hibrizi, Cultivari | Propune |
Cylindropuntia fulgida (Engelmann) F. M. Knuth (var. fulgida) – este planta care face obiectul acestei fise.
Cylindropuntia fulgida var. mammillata (Schott) Backeberg 1958 (= Opuntia mammillata Schott 1856, Opuntia fulgida var. mammillata (Schott) Coulter 1896).
Britton & Rose considera cele doua varietati ca fiind sinonime; in opinia lor diferentierile sunt absolut nesemnificative. In conditii de cultura plantele nu prezinta in mod consecvent aceleasi diferentieri, in mod similar si plantele de ierbar. Ei il citeaza pe J.J. Thornber care dupa ani de studii in teren a sustinut ca nu exista diferentieri in ceeea ce priveste floarea, fructul si nici macar distributia; singura variatie reala fiind spinatia – ceva mai grea in cazul plantei tip.
Exista de asemenea si o forma cristata, destul de raspandita in cultivatie.
Este cunoscut de asemenea faptul ca in natura hibridizeaza cu Cylindropuntia spinosior, fapt semanlat de Britton & Rose.
|
 Planta creste in SUA (sudul statului Arizona) si nord-estul Mexicului (Sonora, Chihuahua, Sinaloa) in zone desertice si semi-desertice, la inaltimi de 200 – 1,100m (ocazional mai sus – pana la 1,300 – 1,500m), in soluri pietrose. Prefera habitatele deschise, de campie, dar este intalnita frecvant si in vai, pe pante line sau chiar pantele mai accentuate de la poalele dealurilor. Este o planta deosebit de abundenta, care poate forma colonii dense de mari dimensiuni si care poate elimina aproape local plantele (in general cactusi) cu care este asociata, dar poate fi si asociata cu alte specii (in general opuntioide).
Planta are o distributie vasta si creste in zone climatice destul de diferite. In Sinaloa temperaturile anuale medii se ridica la 24 – 25 de grade Celsius, in timp ce precipitatiile variaza in general intre 400 – 600 mm / an, o clima foarte calda, cu un puternic caracter tropical si destul de uscata in mod special in zonele de campie si platourile joase (acolo unde creste de fapt Cylindropuntia fulgida) si ceva mai umeda in zonele montane – pana la 1,400 mm / an. Vanturile dominante bat din est primavara si din nord-est in restul anului.Chihuahua se caracterizieaza prin temperaturi medii anuale semnificativ mai reduse, putand ajunge pana la doar 15 – 16 grade Celsius, dar care nu se datoreaza atat temperaturilor diurne (foarte ridicate) cat mai ales menimelor nocturne scazute in mod special in timpul iernii. De asemenea precipitatiile sunt mult mai reduse – in general 200 – 300 mm / an. Vanturile dominante bat dinspre est iarna si primavara si dinspre nord-est vara si toamna.
In Arizona in zonele cu elevatie redusa (care au in general un caracter desertic sau semi-desertic) clima este caracterizata prin veri toride si ierni relative blande; oricum principala caracteristica este amplitudinea mare dintre maximele diurne si minimele nocturne, care poate ajunge in mod frecvent la 25 – 30 de grade Celsius. Din Noiembrie si pana in Februarie temperaturile se mentin in general intre 4 – 24 grade Celsius, gerurile sunt insa destul de frecvente. Perioada cea mai calda a anului este Mai – Iulie, cand temperaturile maxime ajung in mod curent la 32 – 48 de grade Celsius, dar pot ajunge ocazional si pana la 52 de grade Celsius. Noptile se mentin insa racoroase. Precipitatiile sunt reduse, in general intre 150 – 400 mm / an (media statului Arizona fiind 323 mm / an), cele mai abundente precipitatii (ocazional si ploi torentiale) sunt in lunile Iulie si August
|
 Cultura este simpla si lipsita de dificultati, sunt suficiente precautiile minime legate de udare si substrat. Desi prefera mai degraba un cvasi-constant deficit de apa, alternat cu rare udari profunde, este destul de toleranta si la udari excesive, mai ales in conditiile de cultura direct in pamant. Se va transplanta doar cand substratul se deterioreaza excesiv (o data la 4 – 6 ani; mult succes la recuperarea integrala a plantei), substratul trebuie sa aiba un drenaj bun si sa fie de preferinta putin organic. Nu este necesara administrarea de fertilizanti. Planta este robusta si nu este sensibila la boli si daunatori; tratamente antifungale periodice sunt insa recomandate.
Se inmulteste foarte usor pe cale vegetativa, fie prin segmente care inradacineaza rapid, fie prin fructe care dupa inradacinare dau nastere la plante noi. Cresterea este rapida, mai ales daca se uda periodic. Fructele sunt de cele mai multe ori sterile, semintele (atunci cand exista) “germineaza” doar ocazional (vezi rubrica Inflorire).
Este o planta de dimensiuni destul de mari, ideal se va cultiva direct in pamant dar poate fi crescuta si in ghivece ceva mai mari.
|
Soare din plin, fara menajamente, inclusiv in perioada de inradacinare. Plantele crescute mai in umbra sunt destul de sensibile la atacuri fungale, mai ales daca si umiditatea aerului si/sau solului este ridicata. In cazul plantelor cultivate sub sticla problema ramane deoarece radiatiile UV (retinute de sticla) sunt cele care protejeaza plantele de atacuri fungale.
Florile apar de regula in miezul verii (desi perioada de inflorire poate cuprinde Aprilie – Septembrie) si necesita temperaturi ridicate si insolatie foarte puternica. Ele se deschid dupaamiaza tarziu sau spre seara si au culoarea (destul de variabila dealtfel) in general alb cu roz sau roz deschis pana la magenta, patate eventual cu mov deschis si sunt sterile. Ele apar in apexul segmentelor sau al fructelor, in acest ultim caz in timp se pot forma lanturi formate din pana la 8 fructe (destul de frecvent), ocazional chiar din mai multe. Fructele pot contine sau nu seminte. Fructele, odata desprinse si cazute pe sol, pot inradacina si da nastere la plante noi. Semintele nu germineaza de regula (in adevaratul sens al cuvantului) dar pot genera ocazional o forma de propagare vegetativa. O celula diploida a plantei parentale este translocata in sacul embrional fara fertilizare si se dezvolta intr-un embrion clonal in interiorul semintei. Desi noua planta apare din interiorul semintei, ea este in fapt o clona a plantei parentale. Este o modalitate specifica de reproducere vegetativa pentru foarte multe Opuntii (este in unele specii principala forma de reproducere) si are o serie de avantaje: se pot perpetua anumite combinatii genetice, se pot perpetua plantele de origine hibrida, se pot forma si stabiliza populatii masive, se pot forma noi colonii in locatii diferite pornind de la o singura clona, etc. |
| Soare din plin, fara menajamente, inclusiv in perioada de inradacinare. Plantele crescute mai in umbra sunt destul de sensibile la atacuri fungale, mai ales daca si umiditatea aerului si/sau solului este ridicata. In cazul plantelor cultivate sub sticla problema ramane deoarece radiatiile UV (retinute de sticla) sunt cele care protejeaza plantele de atacuri fungale. |
Udarea se va face cu moderatie din primavara si pana toamna – periodic udari usoare, care sa umezeasca doar usor substratul alternate cu udari profunde la 1 – 2 luni; iarna se va tine de preferinta complet uscata. Nu este o planta dificila din acest punct de vedere - plantata direct in pamant este destul de toleranta la umiditatea prelungita. Poate suporta foarte bine perioade indelungate (3 – 6 luni) fara a fi udata, nu este insa recomandabil.
Poate suporta temperaturi de pana la -10 grade Celsius daca este iernata complet uscat; in caz contrar este bine sa fie tinuta la temperaturi de minim 3 - 5 grade Celsius. Este de asemenea recomandabil ca maximele diurne pe timpul iernii sa depaseasca 15 grade Celsius (in mod special pentru var. mammillata, aparent ceva mai sensibila la frig). Nu ridica nici un fel de probleme la temperaturi ridicate pe timpul verii.
Nu este o planta dificila, tolereaza aproape orice – mai putin solurile organice. Ideal substratul trebuie sa fie usor acid pana la neutru si sa aibe un drenaj foarte bun: nisip grosier (2 – 3 mm, preferabil din concasaj) 30 – 40%, argila 15 – 20% (sau 5% argila si 5 – 10% argila granulata), tuf vulcanic sau spartura de caramida 5 – 10%, compost organic (pamant negru) maxim 5 – 10%, in rest sparturi de roci din cele mai diverse cu granulatie 3 – 8mm.
------------------------------------------------------------------------------------------
Principalele surse consultate: Britton & Rose – The Cactaceae (Vol. 1); Jon P. Rebman & Donald J. Pinkava – Opuntia Cacti of North America (2001); Natt Noyes Dodge & Jeanne R. Janish - Flowers of the Southwest Deserts (1985); A.R Royo – Opuntia fulgida (ex desertusa.com); Edward F. Anderson - The Cactus Family (2001); Miles Anderson – The World Encyclopedia of Cacti & Succulents (1998, ed. 2003); cactus-art.biz; Gardening.eu; Wikipedia (versiunea engleza). Multumiri domnului Cristian Cristian (Kitz) pentru fotografiile din habitat.
|
|
|