 |
Noi mesaje pe forumuri |
 |
|
 |
|
|
|
 |
| |
Cylindropuntia imbricata (Haworth) F. M. Knuth 1935
 Oputioid arborescent de talie inalta, de regula 2 – 3 m inaltime (ocazional poate ramane la 1 m inaltime, alteori poate depasi 4.6 m inaltime), cu un trunchi mai mult sau mai putin bine conturat, care se lemnifica cu varsta, de 2.5 - 25 cm grosime, in functie de forma, din care pornesc ramificatii multiple dezordonate care formeaza o coroana. Tulpinile sunt segmentate si au culoarea verde pana la verde – gri devenind mai intunecate cand se lemnifica. Segmentele sunt cilindrice si au lungimea de 8 – 25 cm (ocazional mai mult cm) si 1.5 – 4.0 cm diametru, sunt acoperite de tuberculi alungiti foarte bine marcati, lungi de 2.0 – 2.5 cm si aplatizati lateral. Areolele eliptice sunt aurii pana la brun deschis (bronz), devenind insa cenusii pana la negre cu varsta si poarta glochide de culoare galben pal de 0.5 – 3.0 mm lungime. Numarul spinilor variaza intre 8 – 30 la o areola (ocazional, dar foarte rar, exista si areole fara spini), dar desi numerosi areola ramane clar vizibila; spinii au culoarea foarte variabila (depinde si de forma) de la argintiu la argintiu-galbui, galben, rosiatic sau bruni si sunt acoperiti mai mult sau mai putin cu teci foarte subtiri, au de regula lungimea de 2.0 – 3.0 cm (dar si de numai 0.5 – 1.5 cm in unele forme) devenind cenusii in timp. Spinii pot fi drepti sau usor curbati la varf si sunt usor aplatizati lateral. Florile apar spre apexul tulpinilor, au de regula 2.4 – 4.5 cm inaltime (uneori pana la 6 cm inaltime) si 2 – 5 cm diametru (de regula 4 - 5 cm, ocazional pana la 8 – 9 cm diametru), au o culoare variabila – pot fi orice intre roz pana la roz inchis si magenta, ocazional insa spalacite. Ocazional florile sunt foarte numeroase, aglomerate spre apexul tulpinii, cu cativa peri aparand din areolele bazale. Fructele sunt ovoidale pana la globulare si nu sunt acoperite de spini sau peri, sunt galbene si carnoase, puternic tuberculate (fructele care persista capata insa in timp suprafata neteda) si au 2.5 – 4.5 cm lungime si 2.0 – 4.0 cm diametru. Semintele au 2.5 – 3.5 mm diametru. |
Cylindropuntia = provine din cuvantul latin “cylindrus” insemnand “cilindric” si din “Opuntia” care provine tot din limba Latina si inseamna “din Opus”, numele unei localitati (Opous in limba greaca) in care crestea in antichitate o planta diferita descrisa de Plinius.
Imbricata = de la cuvantul latin “imbricatus”, care inseamna “suprapus”, “imbricat” (referire la marginile suprapuse ale articulatiilor).
Exista o lunga lista de sinonime, lucru explicabil prin marea variabilitate a plantei ceea ce a generat o multitudine de nume publicate:
Cereus imbricatus Haworth 1821 (basionim)
Cactus cylindricus Lamarck 1783
Cactus bleo Torrey 1828 (NU Cactus bleo Humboldt, Bonpland & Kunth 1823)
Opuntia rosea De Candolle 1828
Opuntia decipiens De Candolle 1828
Opuntia imbricata (Haworth) De Candolle 1828
Opuntia exuviata De Candolle 1828
Opuntia exuviata var. angustior De Candolle 1828
Opuntia exuviata var. spinosior De Candolle 1828
Opuntia exuviata var. stellata De Candolle 1828
Opuntia exuviata var. viridior Salm-Dyck 1844
Opuntia arborescens Engelmann 1848
Opuntia imbricata var. crassior Salm-Dyck 1849
Opuntia imbricata var. ramosior Salm-Dyck 1849
Opuntia imbricata var. tenuinor Salm-Dyck 1849
Opuntia cardenche Griffiths 1908 (1)
Opuntia lloydii Rose 1909 (2)
Opuntia vexans Griffiths 1912
Opuntia magna Griffiths 1912
Opuntia spinotecta Griffiths 1914
Cylindropuntia cardenche (Griffiths) F. M. Knuth 1935 (1)
Cylindropuntia lloydii (Rose) F. M. Knuth 1935 (2)
Opuntia imbricata (Haworth) De Candolle var. lloydii (Rose) Bravo 1972 (2)
Exista si o serie de nume obscure (nepublicate formal) mentionate tot de Britton & Rose:
Cactus subquadrifolius De Candolle ex Mocifo & Sesse 1828 (3)
Opuntia undulata Link & Otto 1830 (4)
Opuntia decipiens var. minor Pfeiffer 1837
Opuntia cristata Salm-Dyck 1842 (5)
Opuntia stellata Salm-Dyck 1842 (5)
Opuntia cristata var. tenuior Salm-Dyck 1844 (5)
Opuntia decipiens var. major Salm-Dyck 1844 (5)
Opuntia exuviata var. major Salm-Dyck 1844 (5)
Opuntia ruthei Hort. ex Berger (6)
Opuntia galeottii Miguel ex De Smet 1858 (7)
Opuntia costigera Miguel 1858 (7)
Opuntia mendocienses Hort. 1908 (8)
(1) Este o forma dificil de incadrat, in sensul ca Britton & Rose desi o includ in Opuntia imbricata, recunosc caracteristici intermediare care o plaseaza in fapt intre Opuntia imbricata si Opuntia kleiniae De Candolle 1828.
(2) Britton & Rose in vol. 1 al The Cactaceae o considera specie valida sub numele Opuntia lloydii Rose 1909.
(3) De Candolle il mentioneaza doar ca fiind sinonim al Opuntia rosea De Candolle 1828.
(4) Pfeiffer considera ca este sinonim cu Opuntia exuviata De Candolle 1828.
(5) Toate sunt nume mentionate de Salm-Dyck, fara a fi fost publicate sau descrise formal.
(6) Este un nume horticol mentionat de Berger, aparent o forma cu flori mult mai mari – de 8 – 9 cm diametru.
(7) Britton & Rose sustin ca ar putea fi incluse in Opuntia imbricata (daca provin intr-adevar din Mexic) dar descrierile sunt destul de vagi iar Schumann si Weber (care au revizuit genul Opuntia, revizie pe care se bazeaza si monumentaai The Cactaceae) nu le cunosc.
(8) Numele apare intr-un catalog comercial care mentioneaza ca “este probabil doar o forma a Opuntia imbricata”.
Planta are numeroase nume commune: Cane Cholla (cel mai frecvent utilizat in lumea anglofona), Walking Stick, Tree Cholle, Chainlik Cactus,
Subspecii, Forme, Varietati, Hibrizi, Cultivari | Propune |
Cylindropuntia imbricata var. argentea (M. Anthony) Backeberg 1958 (= Opuntia imbricata var. argentea M. Anthony 1956) este o planta mai joasa, dar cu segmente mai mari. Anderson (2001) o considera ca fiind singura varietate a ceea ce el numeste Opuntia imbricata. (Haworth) De Candolle 1828.
Un hibrid natural mentionat de Britton & Rose este cel cu Cylindropuntia leptocaulis (De Candolle) F. M.Knuth 1935.
|
  Planta are o distributie foarte vasta – se intinde din SUA (din Colorado si Utah pana in Texas, New Mexico si Arizona, ceva mai putin frecventa in Kansas) pana in zonele nordice si centrale ale Mexicului (Aguascalientes, Chihuahua, Coahuila, Distrito Federal, Durango, Guanajuato, Hidalgo, Jalisco, Mexico, Nuevo Leon, Puebla, Queretaro, San Luis Potosi, Tamaulipas, Zacatecas) si creste la altitudini de 1,200 – 2,300 m. Prefera campiile si platourile semi-aride, evitand zonele accidentate sau montane, dar poate fi observata atat printre ierburi sau la adapostul vegetatiei mai inalte (uneori asociata cu Juniperus sp. sau Pinus sp.) dar si in zone mai expuse, lipsite de vegetatie semnificativa. Datorita suprefatei imense este greu de gasit un numitor comun din punct de vedere climatic, se poate spune insa ca prefera zonele aride si semi-aride, cu un marcant deficit de apa sezonier, in care vara se pot atinge temperaturi caniculare in mod frecvent iar iarna pot fi in mod frecvent si ingheturi – de la ingheturi usoare, pana la geruri de -20 grade Celsius, in functie de zona.
Acest teritoriu imens avand caracteristici climatice si de habitat diferite este si principalul motiv al evolutiei spre numeroase forme locale, practic imposibil de clasificat. Ca o caracteristica generala - la nord sunt forme de dimensiuni mai reduse, gradual spre sud apar forme de dimensiuni mai mari.
|
| Habitat propus de mescalero (Fabian Vincentiu Vanghele) | |
Planta are o distributie foarte vasta – se intinde din SUA (din Colorado si Utah pana in Texas, New Mexico si Arizona, ceva mai putin frecventa in Kansas) pana in zonele nordice si centrale ale Mexicului (Aguascalientes, Chihuahua, Coahuila, Distrito Federal, Durango, Guanajuato, Hidalgo, Jalisco, Mexico, Nuevo Leon, Puebla, Queretaro, San Luis Potosi, Tamaulipas, Zacatecas) si creste la altitudini de 1,200 – 2,300 m. Prefera campiile si platourile semi-aride, evitand zonele accidentate sau montane, dar poate fi observata atat printre ierburi sau la adapostul vegetatiei mai inalte (uneori asociata cu Juniperus sp. sau Pinus sp.) dar si in zone mai expuse, lipsite de vegetatie semnificativa. Datorita suprefatei imense este greu de gasit un numitor comun din punct de vedere climatic, se poate spune insa ca prefera zonele aride si semi-aride, cu un marcant deficit de apa sezonier, in care vara se pot atinge temperaturi caniculare in mod frecvent iar iarna pot fi in mod frecvent si ingheturi – de la ingheturi usoare, pana la geruri de -35 grade Celsius, in functie de zona.
Acest teritoriu imens avand caracteristici climatice si de habitat diferite este si principalul motiv al evolutiei spre numeroase forme locale, practic imposibil de clasificat. Ca o caracteristica generala - la nord sunt forme de dimensiuni mai reduse, gradual spre sud apar forme de dimensiuni mai mari.
Cultura este simpla si lipsita de dificultati, sunt suficiente precautiile minime legate de udare si substrat. Cylindropuntia imbricata este ceva mai sensibila la umezeala pe timpul iernii, chiar daca este cultivata direct in pamant. In zone umede se recomanda cultivarea plantei langa un zid amplasat pe directia vantului dominant pe timp de iarna, pentru a proteja planta. Prefera mai degraba un cvasi-constant deficit de apa, alternat cu rare udari profunde, efectuate de preferinta in intervalul mai-iulie.
Se va transplanta doar cand substratul se deterioreaza excesiv (o data la 4 – 6 ani), substratul trebuie sa aiba un drenaj bun si sa fie de preferinta putin organic. Nu este necesara administrarea de fertilizanti. Planta este robusta si nu este sensibila la boli si daunatori; tratamente antifungale periodice sunt insa recomandate – expunere la soare intens inlatura insa acest neajuns.
Se inmulteste foarte usor pe cale vegetativa, prin segmente care inradacineaza rapid, cu precizarea ca aceasta trebuie ideal efectuata in plina perioada de dezvoltare vegetativa. Se lasa 2 - 3 zile pentru ca rana sa se usuce, apoi se poate planta in nisip grosier sau chiar direct in substratul dorit. Cresterea este rapida, mai ales daca se uda periodic. Se inmulteste usor si prin seminte – acestea se seamana de preferinta primavara cat mai devreme (februarie-martie), intr-un substrat de referinta mineral, bine drenat. Se poate repica in momentul in care plantulele pot fi manipulate si in urmatorii 2 ani se poate face trecerea graduala la un regim dur de cultivare – insolatie maxima si deficit cvasi-constant de apa .
Este o planta de dimensiuni mari, ideal se va cultiva direct in pamant dar poate fi crescuta si in ghivece ceva mai mari.
Planta a fost introdusa in Europa destul de devreme, in anul 1820 de Loddiges, nu a devenit insa niciodata o favorita gradinarilor sau a colectionarilor de cactusi.
|
| Inflorirea se produce de regula de la sfarsitul primaverii pana in miezul verii si necesita temperaturi ridicate si insolatie foarte puternica, in aceste conditii inflorind din abundenta. |
| Soare din plin, fara menajamente, inclusiv in perioada de inradacinare. Plantele crescute mai in umbra sunt destul de sensibile la atacuri fungale, mai ales daca si umiditatea aerului si/sau solului este ridicata. In cazul plantelor cultivate sub sticla problema ramane deoarece radiatiile UV (retinute de sticla) sunt cele care protejeaza plantele de atacuri fungale. |
Udarea se va face cu moderatie din primavara si pana toamna pentru plantele la ghiveci– periodic udari usoare, care sa umezeasca doar usor substratul alternate cu udari profunde la 1 – 2 luni; iarna se va tine de preferinta complet uscata. Nu este o planta dificila din acest punct de vedere, dar spre deosebire de Platyopuntii este in general ceva mai sensibila la umiditatea prelungita a solului, chiar plantata direct in pamant, pe timpul iernii – exista insa variatii de la o clona la alta, prudenta este preferabila. Umiditatea excesiva provoaca in primul rand o stagnare a cresterii. Poate suporta foarte bine perioade indelungate (3 – 6 luni) fara a fi udata, nici asta nu este insa recomandabil.
Este extrem de rezistenta la ger - poate suporta temperaturi de pana la -20 grade Celsius (temperatura de “siguranta” in cele mai multe cazuri; exista si clone care pot rezista pana la -25 sau chiar -30 grade Celsius) daca este iernata complet uscat; in caz contrar este bine sa fie tinuta la temperaturi de minim 0 - 3 grade Celsius. Este de asemenea recomandabil ca maximele diurne pe timpul iernii sa atinga 12 - 15 grade Celsius, este totusi o planta iubitoare de caldura. Nu ridica nici un fel de probleme la temperaturi ridicate pe timpul verii, are nevoie de portia ei de canicula anuala.
Nu este o planta dificila, tolereaza aproape orice – mai putin solurile organice. Ideal substratul trebuie sa fie usor acid pana la usor alcalin (pH 6.0 – 7.5) si sa aibe un drenaj foarte bun: nisip grosier (2 – 3 mm, preferabil din concasaj) 30 – 40%, argila 15 – 20% (sau 5% argila si 5 – 10% argila granulata), tuf vulcanic sau spartura de caramida 5 – 10%, compost organic (pamant negru) maxim 5 – 10%, in rest sparturi de roci din cele mai diverse cu granulatie 3 – 8mm.
------------------------------------------------------------------------------------------
Principalele surse consultate: Britton & Rose – The Cactaceae (Vol. 1); Jon P. Rebman & Donald J. Pinkava – Opuntia Cacti of North America (2001); Ken Preston-Mafham - Cacti and Succulents in Habitat (1994); Ulises Guzmán, Salvador Arias, Patricia Dávila - Catálogo de Cactáceas Mexicanas (2003); Edward F. Anderson - The Cactus Family (2001); Cylindropuntia imbricata (in Wikipedia, the free encyclopedia). Multumiri domnului Cristian Cristian (Kitz) pentru fotografiile din habitat.
|
|
|
