 |
Noi mesaje pe forumuri |
 |
|
 |
|
|
|
 |
| |
Frithia pulchra N. E. Brown 1926
  Frithia pulchra are radacina ingrosata destul de scurta, continuata de o tulpina de regula foarte scurta si care in habitatul natural este de asemenea semi-ingropata, din care porneste un manunchi de frunze de culoare verde foarte suculente, aproximativ tubulare, de regula cu sectiunea in forma de inima, cu varful tesit care este de fapt o fereastra transparenta, de regula fara marcaje. Floarea este de culoare magenta aprins si are centrul colorat alb sau galben pal; diametrul ei este de 25 – 35 mm. Cele 5 sepale sunt de marime inegala si prezinta o oare asemanare cu frunzele cilindrice. Petalele sunt in numar de 30 – 45 si au de regula varfurile rotunjite. Fructul este destul de robust – o capsula poroasa asemanatoare cu un butoias si este higrochastic, deschizandu-se cand este udata pentru a elibera semintele.
Poate fi confundata cu plante din genul Fenestraria desi puse una langa alta diferentele devin evidente. Florile sunt insa total diferite si indeparteaza orice posibilitate de a le confunda.
|
Frithia = nume dat de N. E. Brown in onoarea lui Frank Frith (1872 - 1954), gradinar al cailor ferate sudafricane, stabilit la Park Station, Johannesburg. Frith a fost un legendar pasionat si descoperitor de plante suculente. El i-a dat cateva specimene lui Brown in timpul unei vizite la Kew.
Pulchra = provine din cuvantul latin pulcher si inseamna frumos.
Nume comune: Elephant’s Feet (sau Fairy Elephants Feet) – probabil cel mai adecvat nume, Window Plant (Engleza), Bobbejaanvingers (*), Glasies, Toontjies (Afrikaans).
(*) Este echivalentul numelui “Baby Fingers” utilizat insa de anglofoni pentru plantele din genul Fenestraria.
Subspecii, Forme, Varietati, Hibrizi, Cultivari | Propune |
| Frithia pulchra var. minor de Boer 1968 - north Bronkhorstspruit, este o varietate discutabila din punct de vedere al clasificarii botanice, dar fara indoiala o forma distincta pentru colectionari (inca destul de rara in colectii), caracterizata prin dimensiunile ceva mai mici, cu o lastarire mai abundenta si cu flori care pot varia de la alb la roz. |
Frithia pulchra este o planta cu distributie foarte restransa (si este in mod natural o planta periclitata) care creste in Rustenburg Nature Reserve (North-West Province – mai cunoscuta sub vechea denumire de Transvaal - si Gauteng), intre Magaliesberg si Hartbeeshoek, preferand altitudinile mai mari. Frank de Wilde mentioneaza faptul ca planta ocupa cu intreruperi doar pe o fasie lata de 200 de m si lunga de 150 km, dealungul zonei de creasta a masivului Magaliesberg, suprafata propriuzisa de raspandire fiind de sub 5 kmp. Principalele doua populatii ocupa impreuna mai putin de 13.25 ha iar plantele nu formeaza nicioadata grupuri foarte dense, fiind mai degraba imprastiate. Acest lucru este un risc in sine deoarece fie polenizatorii nu reusesc sa viziteze mai multe flori, fie germinatia este slaba.
Planta creste in soluri cuartzitice de natura sedimentara, foarte superficiale, sau pe formatiuni stancoase plate foarte expuse, cautand cu radacinile crapaturile si fisurile. Acest substrat poate atinge temperaturi foarte mari pe timpul verii si foarte scazute, chiar inghet, in noptile de iarna.
Alte specii de plante suculente cu care Frithia pulchra este asociata - Anacampseros subnuda ssp. subnuda, Crassula lanceolata ssp. transvaalensis, Crassula setulosa var. setulosa si Mossia intervallaris.
Planta creste in zone cu precipitatii de vara, in zone elevate, cu precipitatii situate intre 300 – 600 mm / an. Exista desigur variatii locale dar ne putem face o imagine generala avand ca reper mediile multianuale pentru localitatea Rustenburg - precipitatii 553 mm / an repartizate astfel: Decembrie si Ianuarie (plina vara in emisfera sudica) 221 mm (40% din total), Februarie – Aprilie si Octombrie – Noiembrie (toamna si respectiv primavara) 310 mm (56% din total) si numai 21 mm, adica 4% in lunile de iarna. Cea mai calduroase luni sunt Ianuarie si Februarie (17 / 30 grade Celsius) iar cea mai rece este Iulie (3 / 20 grade Celsius).
|
 Cultura este relativ lipsita de dificultati, trebuie respectat cu strictete regimul de udare, planta trebuie de asemenea ferita de excese termice in ambele directii sau de insolatii excesive – moderatia este cuvantul cheie. Se poate transplanta la 2 – 3 ani utilizand de preferinta vase putin adanci dar cu diametru mai mare.
In zone fara inghet la sol este posibil sa fie cultivata direct in pamant daca exista protectie impotriva ploilor pe timp de iarna,
Planta poate fi usor propagata vegetativ prin diviziune, dar si prin seminte care germineaza usor la temperaturi peste 18 grade Celsius, intr-un substrat aproape mineral de preferinta usor acid, nu foarte grosier dar care nici nu se compacteaza usor permitand un drenaj foarte bun.
|
 In conditii normale planta este deosebit de florifera oferind un adevarat spectacol. |
 Poate suporta (in anumite conditii) soare din plin, nu este insa expunerea ideala. Nu trebuie uitat faptul ca in habitatul natural planta se retrage in sol, lasand doar ferestrele expuse, protejand corpul plantei. Spre deosebire de alte plante din Aizoaceae (de exemplu Lithops) in care radacinile “trag” planta in sol, in cazul acestei plante este constructia speciala a tulpinilor si frunzelor. Acestea stau semi-ingropate in substrat iar celulele care acumuleaza apa si substantele nutritive au o constructie columnara supraetajata; in perioadele de deficit de apa aceste “coloane” se aplatizeaza, tragand atat corpul plantei cat si frunzele cilindrice in pamant, pana la nivelul ferestrelor. Dupa ploaie, coloanele recipient se umplu ridicand din nou corpul plantei. Drept este ca planta sta mai tot timpul ingropata in substrat.
Ca sa revin la expunere – pericolul mare este caldura; daca este foarte cald (peste 30 de grade Celsius) este de preferat o lumina filtrata pe tot timpul zilei, iarna si cand maximele diurne nu sunt chiar atat de ridicate se poate tine planta in soare direct timp de mai multe ore. Nu trebuie cazut insa in extrema cealalta – nu este planta de tinut in umbra.
|
Atentie – este exact opusul plantelor din genul Fenestraria in ceea ce priveste perioadele de udare. Se poate uda din primavara pana toamna chiar din abundenta dar cu indeplinirea a trei conditii: 1) drenajul trebuie sa fie impecabil, balotul de pamant nu trebuie sa ramana ud mai mult de o zi, 2) se va lasa sa se usuce bine substratul intre doua udari si 3) se va urmari starea de vegetatie a plantei – daca este in repaos nu se va uda. Sunt reguli generale de altfel, trebuie respectate doar un pic mai strict in cazul acestei plante. Este de dorit o oarecare regularitate in ceea ce priveste udarile, nu trebuie fortata planta cu perioade de “seceta” cand este in vegetatie, urmarile putand fi fatale fara nici o avertizare. De asemenea primele 2 – 3 udari si ultimile 2 – 3 udari din an vor fi mai usoare.
Iarna se va tine uscata. Pentru siguranta – nu se va uda nici in restul anului daca temperaturile minime scad constant sub 10 grade Celsius, se va pulveriza usor apa pentru a evita deshidratarea rapida a plantei.
Planta poate rezista la geruri usoare daca in timpul zilei are parte de temperaturi de peste 18 – 20 grade Celsius, temperatura minima de siguranta este insa de 5 grade Celsius in conditiile unui substrat uscat. Daca este expusa la temperaturi peste 30 de grade Celsius necesita umbrire usoara sau plasare in lumina usor filtrata, va trebui sa se urmaresca reactiile plantei intrucat oate fi arsa cu destula usurinta. Temperaturile ideale sunt 24 – 28 grade Celsius.
Se va utiliza substrat pentru Lithops - in esenta exista un amestec de baza format din:
- nisip (de preferinta quartzos si nu foarte grosier, trebuie sa contina si granulatie fina) – 25 – 50%
- argila fina sau pamant foarte argilos bine maruntit – 25 – 50%
- pietris fin (sau preferabil spartura de piatra cu granulatie nu foarte mare) – 25% (pondere care poate creste pana la 50% mai ales daca planta este tinuta in conditii mai “umede” – de exemplu tinuta cu alte plante in vase mai mari sau impreuna cu plante care necesita udari ceva mai regulate).
La acest amestec de baza se poate adauga spartura de dolomita (pana la 25%), spartura de caramida (pana la 15%), carbune pisat si faina de oase in proportie ceva mai mare decat in mod obisnuit (2 – 3 linguri la 3.75 litri de amestec). Compost organic (pamant negru) se va adauga mai mult simbolic (maxim 3 - 5%), intr-un climat mai umed nu este recomandat deloc. Nu se va folosi turba! Nu se va folosi pamant pentru C&S din comert!
-----------------------------------------------------------------------------------
Principalele surse consultate: Patricia Burgoyne (National Herbarium) – Frithia pulchra (2004, ex www.plantzafrica.com; Frank de Wilde - Frithia pulchra in its habitat (fotografii foarte interesante si text editat de Philippe Faucon dupa o serie de email-uri, ex www.desert-tropicals.com); John Chippindale – Frithia pulchra (ex www.cactiguide.com) ; Nico Vermeulen & Richard Rosenfeld - Encyclopaedia of House Plants (1997); Kristo Pienaar – South African “What flower is that?” (2003); Mesembs of the World (1998) - lucrare colectiva editata de National Botanical Institute of South Africa; Miles Anderson – The World Encyclopedia of Cacti & Succulents (1998, ed. 2003).
|
|
|
