| |
x Pachyveria Exotica Hort.
 Planta formeaza rozete de frunze groase, foarte suculente, alungit-lanceolate, rasfirate cu o inclinatie de aproximativ 45 de grade, la capatul unor tulpini groase de 10 – 20 mm, galben-maronii. Planta este initial solitara si cu o tulpina foarte scurta (de regula primul an de la inradacinare) dupa care incepe sa lastareasca de regula bazal, mult mai rar ramificandu-se, nu foarte abundent, dar cu constanta in fiecare an, formand in timp colonii cu diametrul de pana la 15 – 20 cm; frunzele bazale cad lasand descoperita tulpina. In locurile in care au fost frunze pot apare radacini adventive. Frunzele au lungimea de 30 - 80 mm si latimea de 15 – 30 mm, suprafata inferioara este de regula usor convexa, cea superioara este dreapta sau usor concava. Pe masura ce planta imbatraneste rozetele devin mai mici, de la initial 80 – 100 mm in cazul unei plante tinere si solitare, pana la 30 – 50 mm la plante lastaritre din abundenta. Culoarea frunzelor este crem-oliv, cu tente roz in mod special pe margini si sunt extrem de glaucoase, pudra avand culoare argintie cu tenta albastru-violet, care se indeparteaza cu mare usurinta la cea mai mica atingere. Inflorescenta este inalta de 15 - 20 cm, asemanatoare cu cele din genul Echeveria, tija florala este rosiatica si glaucoasa (aceeasi pudra argintie), florile au splendide culori pastelate, cu tub floral roz si cu petale de culoarea piersicii coapte. |
Pachyveria = indica originea hibrida a plantei, provenind din Pachyphytum si Echeveria.
Exotica = provine din cuvantul latin “exoticus”, care inseamna interesant sau neobisnuit.
x Pachyveria ‘Kobayashi’ – sub acest nume a fost introdusa recent in Europa o planta care daca nu este identica, este in orice caz extrem de asemanatoare.
Subspecii, Forme, Varietati, Hibrizi, Cultivari | Propune |
Cunosc planta din primavara anului 2003, cand am primit – ca hibrid nenumit – o planta tanara de la o cunostintacare lucra la acea data la o nurserie. Pe internet am gasit doar cateva referinte fotografice care indicau ca nume x Pachyveria ‘Exotica’; acest nume a fost comfirmat un an mai tarziu cand am vazut la una din intalnirile CSSNZ Auckland o planta cu acest nume. Destul de rar apar la vanzare plante, exista si o foarte frumoasa colonie care poate fi vazuta ocazional la expozitiile sau intalnirile locale. In afara numelui nimeni nu poate oferi insa alte detalii asupra plantei, filiatiei sau autorului acestui senzational hibrid.
Cert este insa ca numele a fost mentionat aparent pentru prima data de Reia Tanaka pe site-ul ei, cu ceva ani in urma – avand precedenta asupra unui alt nume sub care a aparut recent - x Pachyveria ‘Kobayashi’. Si despre aceasta planta informatiile sunt inexistente si sunt doar cateva fotografii care pot fi gasite pe internet.
Impresia mea este ca – atat cat am putut sa observ comparand plantele mele cu o singura fotografie relevanta a x Pachyveria ‘Kobayashi’ – pare a exista o foarte usoara diferenta in culorile pastelate ale florilor; nu pot exclude posibilitatea ca aceatsa planta sa fie in fapt nu o clona prezentata sub un nume diferit, ci o replica a x Pachyveria ‘Exotica’ – este posibil insa sa ma insel. Indiferent de nume, este insa o prezenta inca extrem de rara in colectii.
|
| Hibrid de origine horticola, nu cunosc speciile din care provine si nici cine a creat aceasta adevarata bijuterie. |
 Cultivarea acestei plante este relativ lipsita de dificultate; necesita doar un substrat care se dreneaza foarte bine si putina atentie la udare, mai ales in sezonul rece. Este de asemenea bine sa nu fie utilizate ghivece supradimensionate, prefera sa aiba un loc restrans la dispozitia radacinilor si putine substante nutritive. Se poate transplanta la 2 – 4 ani, in functie si de modul in care este cultivata. Este o operatiune delicata deoarece inevitabil se marcheaza pudra splendida a frunzelor. Se recomanda indepartarea frunzelor uscate de la baza rozetelor pentru a permite o dezvoltare armonioasa dar si pentru a preintampina un eventual atac fungal datorita umiditatii care se poate acumula sub rozeta – atentie mare insa la aceasta operatiune pentru a nu se atinge restul frunzelor. O ventilatie buna poate fi de mare ajutor in astfel de situatii. De asemenea detasarea tijei florale in momentul in care incep sa se usuce primele flori stimuleaza dezvoltarea vegetativa a plantei. Este oricum de recomandat intrucat florile sunt foarte atragatoare pentru musculite. Se poate fertiliza cu moderatie – de 2 – 3 ori pe an la 25 – 50% din concentratia recomandata.
Planta are un ritm de crestere foarte lent, dar noi lastari si noi ramificatii apar in fiecare an; dureaza insa pana se obtine o planta de dimensiuni mai mari. Eu unul prefer plantele ceva mai tinere (intre 3 – 5 ani), marele dezavantaj la plantele batrane este faptul ca rozetele – adevaratul spectacol al acestei plante - devin de la an la an din ce in ce mai mici, in apexul unor tulpini golase.
Se inmulteste cu oarecare dificultate pe cale vegetativa prin lastari, butasi sau prin inradacinarea frunzelor sau prin inradacinarea unor segmente ale tijei florale, cel mai bine la inceputul primaverii. La inradacinarea butasilor (dar si la transplantare) plantele pot re-porni in vegetatie foarte greu, uneori dupa 6 – 8 luni. Nu cunosc nimic despre inmultirea prin seminte (florile plantelor mele nu au format seminte), este posibil sa fie un hibrid steril.
Interesanta este variatia plantei in functie de conditiile de cultura. Culoarea frunzelor, foarte interesanta si greu de definit dealtfel, poate varia destul de mult de la o aparenta alb-argintie, cu usoare tonuri albastrui sau violete – in cazul unei insolatii foarte puternice, la tonalitati roze sau pudra protectoare mai subtire si combinata cu culoarea reala a frunzelor cand este cultivate mai in umbra. Pudra protectoare poate fi foarte usor distrusa sau marcata daca planta este pulverizata mai des cu apa sau este expusa ploilor. Este destul de sensibila la grindina, care lasa semne vizibile si foarte inestetice. In mod cert, cultivata direct in pamant x Pachyveria ‘Exotica’ cunoaste o dezvoltare vegetativa excelenta, marcajele lasate de ploaie, grindina si alte “incidente” ale traiului sub cerul liber nu permit insa obtinerea unor plante impecabile din punct de vedere estetic. Cultivata in sera si cu putina atentie la manipulare (nu se vor atinge frunzele sub nici un motiv) si udare se pot obtine exemplare imaculate, de o frumusete incredibila.
|
 Infloreste destul greu si de rar primavara si este conditionata de insolatie foarte puternica. Daca planta este tinuta in lumina insuficienta inflorirea este doar ocazionala. Inflorirea poate dura mai multe saptamani. Este destul de pretentioasa, existand ani in care planta – desi arata bine – refuza sa infloreasca. |
| Soare din plin fara menajamente. Este necesara doar putina atentie la adaptarea la soare puternic a unei plante crescute mai in umbra sau a plantulelor tinere; se va face gradual in timp de 3 – 4 saptamani. In general plantele cultivate in ghiveci prefera lumina usor filtrata daca temperaturile cresc peste 35 de grade Celsius (usor de atins in sere); cultivate direct in pamant plantele devin mult mai tolerante. O insolatie foarte puternica nu face decat sa intensifice glaucozitatea frunzelor, ca protectie impotriva razelor solare, marind spectaculozitetea plantei. |
Se va uda cu moderatie de primavara pana toamna si se va avea grija sa se lase substratul sa se usuce bine intre doua udari. Iarna se va uda in principiu doar foarte superficial la 2 – 3 saptamani, daca vremea o permite sau daca planta da semne evidente de deshidratare; se va inceta complet udarea daca temperaturile minime scad constant sub 5 grade Celsius. La udare se va avea grija sa nu se ude frunzele (se poate strica splendida pudra argintie care acopera frunzele) si sa nu se acumuleza apa sub rozeta; in acest caz poate putrezi usor sau poate fi usor atacata de fungi.
Plantele cultivate direct in aer liber sunt ceva mai tolerante la umiditate pe timpul iernii in conditiile unei insolatii puternice.
Posibil sa reziste (daca este expusa trecator) la temperaturi de -4 grade Celsius (plantele mele au rezistat pana la -2 grade Celsius, atat in sera cat si neprotejate direct in pamant). Deoarece este insa in mod evident o planta iubitoare de caldura nu va fi insa iernata prea rece; nu recomand sa fie tinuta la temperaturi mai joase de 5 grade Celsius iar daca se scade sub aceasta limita solul trebuie sa fie perfect uscat si compensat cu maxime diurne de 15 – 18 grade Celsius. Nu ridica nici un fel de probleme la temperaturi ridicate daca nu este tinuta in soare direct in orele cele mai fierbinti ale zilei, o umbrire usoara este de dorit in acest caz.
In opinia mea pentru cultura in ghiveci este necesar un sol nu foarte organic (maximum 15 - 20% humus, chiar mai putin daca este cultivate in conditii mai umede pe timp de iarna), 30 – 40% nisip grosier 2 – 3 mm de preferinta din concasaj si in rest cantitati aproximativ egale de argila, tuf vulcanic nu foarte grosier (sau caramida sparta 10%), si spartura de piatra cu granulatie de preferinta ceva mai fina (3 – 5 mm). Este bine sa nu se exagereze cu granulatiile mari, prefera solurile mai nisipoase. Se poate adauga si putina faina de oase – 1 sau 2 linguri la 3.75 litri de amestec, de asemenea spartura de calcar cat mai fina – 2 – 3%. Nu se va utiliza sub nici o forma turba! Drenajul foarte bun este un element important.
-----------------------------------------------------------------------------
Principalele surse consultate: Nu am gasit practic referinte demne de a fi mentionate despre aceasta planta, nici tiparite si nici pe internet (exceptand un scurt dialog pe ICN cu Margrit Bischofberger), scriu strict din experienta proprie cu astfel de plante.
|
|
|
