CACTUS ROMANIA

In cele ce urmeaza voi descrie metoda de insamantare pe care o folosesc si la care lucrez pentru a o aduce la o forma cat mai buna.

In momentul in care vrem sa semanam trebuie sa tinem cont de mai multe detalii :

1. Ce anume vrem sa semanam ?
2. In ce cantitate ?
3. In ce scop ?
4. Care sunt posibilitatile noastre din punct de vedere al spatiului, timpului si nu in ultimul rand financiar ?

In functie de raspunsul la intrebarile de mai sus hotaram apoi cum semanam si cand.

Prima data am semanat din curiozitate si dorinta de a experimenta care mai apoi s-a transformat in placere totodata ajungand la concluzia ca este o metoda buna de a-mi imbogati colectia repede cu plante de calitate si cat mai ieftin iar acum tind spre o automatizare si spre un aspect financiar al faptului. Astfel, in momentul de fata doresc sa seman in cantitati cat mai mari, specii cat mai frumoase si mai rare, intr-un fel care sa imi solicite cat mai putin timp si cat mai putini bani, in acelasi timp sa pot produce cat mai mult pentru vanzare. Desigur asta este idealul si de cele mai multe ori lucrurile nu stau chiar asha.

Personal prefer sa seman in perioada decembrie-martie.

Considerand ca avem semintele, iata care sunt pasii pe care eu ii fac de la pregatire si pana la primul repaus al plantelor:

1. Prgatirea; aici imi procur si pregatesc materialele necesare:

- Casoletele (recipientele in care semanam): pentru mine consider ca ideale sunt casoletele de inghetata aloma insa fiind greu de procurat (oricat de mult mi-ar surade ideea ar fi absurd sa cumpar sute de inghetate numai pt casolete) am cumparat aceste casolete : de la Cora la baxuri de 5 sau 100 buc, pretul pe bucata fiind in jur de 0,6RON. Mai intai le-am gaurit cu un pistol de lipit de la interior spre exterior astfel incat surplusul de plastic topit sa iasa in afara casoletei. Gaurile au diametrul in jur de 3mm si sunt la distanta de minim 1cm una fata de alta, asha cum se vede si in imaginea atasata.

- Etichetele sunt din cele de jaluzele orizontale taiate pe jumatate iar ca lungime cat latimea casoletei.


- Solul : amestecul pe care il folosesc la majoritatea speciilor ce nu sunt FOARTE pretentioase este format din : 2 parti pamant de frunze (fie de conifere, fie de fag), o parte tuf vulcanic si o parte spartura de piatra cu granulatia 1-5mm (personal folosesc granit de la firmele care toarna asfalt), sau pietris de rau cu aceeasi granulatie. Din experienta am ajuns la concluzia ca in egala masura este important dranajul solului folosit cat si valoarea nutritiva a acestuia. Astfel, nu va sfiiti sa folositi spartura de caramida, argile de diferite tipuri (in cantitati nu mai mari de 10%). NU FOLOSITI CALCAR SAU INGREDIENTE CALCAROASE IN NICI UN AMESTEC INDIFERENT DE SPECIA PE CARE DORITI SA O SEMANATI PENTRU CA NU ESTE NECESAR. Nu va face altceva decat sa incetineasca cresterea plantulelor. Nu va sfiiti sa folositi pamant de frunze in cantitati mari pentru ca este benefic. Despre aceste lucruri vom vorbi mai tarziu.
Odata preparat amestecul il pun in borcane de sticla de 800ml si il ud cu apa de ploaie sau distilata. Nu folosesc fertilizanti la semanat nu pentru ca ar fi rau ci pentru ca nu am apucat sa experimentez acest lucrur si nu il consider necesar. Borcanele cu solul bine udat le pun apoi la microunde timp de 25 minute pe putere maxima, cate 3. Solul din borcane trebuie sa fie astfel udat incat sa nu se usuce in cele 25 minute cat sta la microunde (altfel sterilizarea nu s-ar mai produce din momentul in care toata apa ar fi evaporata pentru ca microundele nu actioneaza decat in mediul umed) dar nici sa fiarba si sa dea afara din borcan (credeti-ma pe cuvant ca n-ati vrea sa vedeti reactia sotului sau sotiei cand cuptorul cu microunde este tot un pamant). Este recomandabil sa tineti o fereastra deschisa cat sterilizati solul deoarece pute.

- Dispozitivele de iluminat : acestea sunt confectionate de mine astfel : un tub de PVC cu lungimea de 120cm si diametrul de 20cm il tai longitudinal in doua rezultand ce se vede in imagine . La interior ii lipesc cu silicon folie de aluminiu de impachetat alimente, dupa care tot la interior prind cu cleme un corp de iluminat cu tub cu neon de 40W (120cm lungime) ca in imaginile urmatoare:



Mai folosesc : folie transparenta de impachetat alimentele, zgarciuri elastice de silicon pentru prins folia pe casolete, apa oxigenata, alcool sanitar, Topsin, apa de ploaie sau distilata, vata medicinala, recipient cu atomizor pentru pulverizat lichide, tavi din tabla zincata cu dimensiunile: L=60cm,l=23cm,h=5,5cm.

Apoi incep sa desinfectez fiecare obiect pe care il folosesc, cu alcool sanitar, nu inainte sa le spal foate bine. Incep prin a sterge masa pe care lucrez cu un tampon cu vata inmuiata in spirt (nu va recomand sa stergeti cu spirt mesele lacuite caci se vor albi), casoletele, etichetele, lingura cu care pun si asez solul in casolete, borcanele cu sol (la exterior), terminand cu desinfectarea mainilor mele.

2) Semanatul propriu-zis :

In functie de numarul de seminte pe care il am din fiecare specie, stabilesc cate specii pun in fiecare casoleta, (nu mai mult de 5 specii, nu mai mult de 100 seminte/casoleta).
Prefer sa seman in acest fel din doua motive : in primul rand se pare ca la comun intre plante apare o concurenta in crestere ceea ce nu face altceva decat sa ma avantajeze, iar in al doilea rand lucrez mai simplu si mai repede decat daca as semana fiecare specie in cate un recipient (in cazul in care am peste 100 seminte/specie desigur ca voi semana numai 1 specie/casoleta)

Mai inainte de toate, presupunand ca am terminat cu desinfecatatul, asez solul in casolete, 2/3 din inaltimea acesteia, uniform si fara sa il presez. Apoi, presupunand ca etichetele sunt scrise corespunzator speciilor, delimitez cu ajutorul lor sptiul in casoleta, corespunzator numarului de seminte/specie. Dupa aceasta operatiune, incep sa presar semintele pe sol, corespunzator etichetelor si spatiului destinat. Mai apoi stropesc totul cu apa oxigenata, astup cu folie de impachetat alimente pe care o prind cu zgarci elastic. Asez casoletele in tavi ca in imagine, asez peste ele corpurile de iluminat si 1-2 zile asha raman.
Dupa 1-2 zile, in tavi torn apa de ploaie fiarta si racita sau distilata astfel incat fiecare casoleta sa traga apa. In acest fel apa se filtreaza prin sol si la seminte nu ajunge nimic care sa dauneze.
Nu folosesc nici un fungicid si nici insecticid decat in caz de forta majora, si acest lucru s-a intamplat o sg data cu nishte seminte de copiapoa, cand in bezmeticeala mea am am stropit cu apa de ploaie nefiarta in loc sa stropesc cu apa oxigenata. Va dati seama ca a doua zi totul era acoperit de mucegai, insa l-am eradicat cu Topsin.

Daca se respecta acesti pasi nu ar trebui sa apara probleme de nici un fel.

3) Ingrijirea :

Dupa parerea mea este partea cea mai simpla.

Corpurile de iluminat, pe langa faptul ca asigura lumina necesara dezvoltarii platulelor dupa germinare, mai asigura si un surplus de caldura si o diferenta de caldura lumina-intuneric. Pentru a nu fi nevoit sa le aprind si sa le sting mereu, corpurile de iluminat sunt controlate de un programator electronic pe care il puteti vedea in imaginea urmatoare:


Casoletele cu semanaturi se inspecteaza macar de 2 ori pe saptamana. Nu se aerisesc (nu se descopera casoletele de folia transparenta decat in caz de forta majora cum ar fi atac fungic sau alti daunatori ).

TREBUIE SA RETINETI CA DIN MOMENTUL IN CARE EXISTA GERMINATIE, SINGURA MISIUNE A PLANTULELOR PENTRU UMATOARELE 2-3 CHIAR 4 LUNI ESTE SA CREASCA. Indiferent cum : etiolate, umflate... nu conteaza. Cand sunt mici au o pofta extraordinara de viata si mai ales de a manca si o forta uimitoare de a-si reveni daca s-au etiolat sau umflat. Petru ca eu nu am fost ferm convins de la inceput de acest lucru, aeriseam si m-am confruntat cu problme gen : larve de musculite care imi mancau radacinile plantulelor, un vierme verde care a mancat din apexul a cativa Superkabuto. Mai trebuie retinut ca plantelor le prieste atmosfera umeda si inchisa. Dupa ce apar primii spini (primele tentative de areole) se pot folosi fertilizanti, din cei speciali pentru cactusi si plante suculente, jumate din doza recomandata.

In concluzie la partea de ingrijire in primele luni, daca lucrurile merg bine, nu va trebui decat sa observati si sa udati. Insist sa udati numai pe jos si numai cu apa de ploaie sau distilata. Contrar parerilor unora, perioada de pana intr-un an, eu as indrazni sa spun de pana la prima inflorire insa nu am experienta necesara, daca se respecta regulile de baza, este cea mai simpla, in care plantele sunt mult mai putin pretentioase decat la maturitate. Cred ca multora li s-ar fi zbarlit parul pe spate daca ar fi vazut ca si ario pe care i-am semanat au avut pamant de frunze o treime in amestec. Din aproape 600 seminte de ario semanate am peste 300 plante ceea ce dupa mine este mai mult decat bine.

4)Repicatul

In general se repica atunci cand planta este suficient de mare sa suporte o transplantare care pe langa schimbarea solului implica si o schimbare de mediu, ceea ce inseaman o adaptare. Aici lucrurile sunt putin sensibile pentru ca, daca le grabim sau daca gresim, riscam sa pierdem din plante

Daca pana acum mergeam numai pe lumina si caldura artificiala, bine controlata, acum lucrurile se vor schimba putin.
De obicei repic in luna mai insa, daca plantele sunt suficient de mari, (de acest lucru va veti da seama cu timpul) se poate repica si in aprilie.
Solul pe care il folosesc pentru repicat este asemanator cu cel pe care seman, pamantul de frunze pierzand in favoarea tufului si al sparturii de piatra : 1/3 pamant de frunze, 1/3 tuf, 1/3 spartura de granit sau pietris de rau.
Replantarea o fac fie individual la plantele cele mai mari si cu potential de crestere, fie la comun (si aici se pot folosi atat casolete, jardiniere, ghivece). Si aici am observat ca la comun este mai eficient.

Pentru plantele mai mici (cu un ritm de crestere mai lent) cum sunt cele din genurile Ariocarpus, Epithelantha, Rapicactus, Turbinicarpus folosesc o penseta de plastic la plantat in sol

Adaptarea plantelor se face treptat, atat din punct de vedere am caldurii, insolatiei cat si din pct de vedere al secetei. In prima luna perioadele de uscaciune nu vor depasi 2-3 zile, mai apoi insa 3 zile find chiar benefic. Nu se vor aseza repicaturile direct in soare indiferent de dimensiunea lor. Este metoda cea mai rapida de a le omora. Am dat la soare anul trecut aproape 50 plante din genul Thelocactus si pana seara 3 sferturi din ei pur si simplu s-au evaporat. Trecerea se face treptat, mai intai filtrand soarele, astfel incat abia dupa o luna ne putem permite sa le lasam in plin soare. Tocmai de aceea se recomanda ca prima repicare sa fie facuta fie pana la inceputul lui iunie, fie dupa jumatatea lui august.

5)Repausul

La speciile cu crestere lenta se poate sari peste prima perioada de repaus, recreandu-le conditii corespunzatoare de vegetatie pe timpul iernii (caldura si lumina). Personal am Turbinicarpus si Rapicactusi sub 5mm diametru in repaus din noiembrie si sunt ok deocamdata. Trebuiesc insa evitate temperaturi sub 5 grade in primul an.
Nu ezitati sa hidratati plantele aflate in repaus care vi se par ca nu sunt bine din acest punct de vedere, bineinteles, respectand si celelalte reguli privind temperatura si iluminatul.

Din acest moment orice intrebare sau completare este binevenita.
Lucian.

Buna seara prieteni,

Iata un articol excelent - de comentat, atat de incepatori in ale pasiunii, cat si de incepatorii in ale semanaturilor.!

Eu nu seman - este un lucru de notorietate publica - fiindca am prieteni care o fac in numele meu si pentru mine, dar sunt foarte interesat de subiect si de dezvoltarea lui.

Fac o singura remarca: plantele apartinand genului Coryphantha sunt competitionale intraspecific. se elimina incet una pe alta. Nu stiu daca fac acest lucru ca seedlings, dar cum au inceput sa arate a plante, cum se distrug incet incet una pe alta.

La opus se afla Blossfeldia care germineaza mai bine si creste mai bine daca semintele pulverulente sunt semanate in spatii cat mai reduse si cat mai apropiate una de alta.

Dag

Buna seara,
intradevar foarte instructiv articolul lui Lucian. Voi folosi metoda si va voi comunica rezultatele . Voi face poze in diferite faze ale dezvoltarii semanaturilor pentru a le vedea evolutia. In privinta Coryphanthelor,pot certifica ce a spus Dag, eu am avut trei intr-un ghiveci , sanatoase, din aceeasi specie si nu a mai ramas decat una! Asta da, concurenta.
Monica

Ce ar trebui sa se mai intample ca sa dau gres si acum? Dupa ce am citit articolul lui Lucian, doar o doza mare de prostie sau un ghinion teribil sa ma impiedice sa am rezultate bune.
Multumesc Lucian !

Cu stima, Hagrid

Buna seara!

Eu nu am stiut asta despre Coyphanthe si am 2 in cate 2 ghivece. Nu a murit nici una pana acum desi le tin asa de 1 an. Dar, am observat dezvoltarea lor anevoioasa si de-a dreptul rahitica. Nu sunt etiolate, dar arata ca si cum ar boli, arata ca nu le convine ceva.
Am dat vina pe sol nestiind alta cauza.

Le voi muta cat mai repede posibil, cate una in ghiveci.

Multumesc!

Numai bine, Alina

Salut!

In primul rand va multumesc pentru aprecieri. Mai sunt cateva lucruri de adaugat si de modificat (ca forma). Insa in mare pasii au fost punctati si daca vor fi respectati lucrurile ar trebui sa mearga cel putin bine.

Ceea ce trebuie sa retineti este ca aceasta este metoda pe care EU o folosesc. Se pot face multe adaptari, modificari, importatnt este sa experimentati si sa nu faceti absractie de la regulile de baza.

Cat despre Coryphantha, am 3 intr-un ghiveci, la un momentdat una a ramas in urma considerabil, fara sa aiba vreun motiv clar. Radacini sanatoase, acelasi tratament (doar erau in acelasi ghiveci). Acum celelalte doua merg bine, vom vedea in vara asta daca se mai intampla ceva.

Lucian.

Buna dimineata,

Era normal ca articolul tau sa susciteze aprecieri --> este muncit si are continut.

Informatia despre competitionalitatea intraspecifica si interspecifica in cadrul genului Coryphantha este extrasa din monografia genului scrisa de Dicht si Luthy --> si concorda cu observatii personale si de la alti colectionari, mai ale de la aceia care au un spatiu restrans si planteaza in tavi si jardiniere sau mai multe plante in acelas ghiveci.

Infoprmatia cu privire la Blossfeldia o am de la Alain Laroze, moderator pe cactuspro si care a scos nenumarate serii din aceasta specie cu rezultate bune. El a constata ca rasar mai bine cand semintele sunt inghesuite si ca - pana la o varsta - se dezvolta mai bine daca sunt una langa cealalata.

Dag

Buna seara!

Ma bucur ca ati adus vorba despre semanatul Blossfeldiilor pentru ca mi-am amintit cateva lucrur pe care le-am omis.

La inceput, cand semanam, imediat dupa presararea semintelor in casolete, presaram si pitricele sterilizate (fierte iodata cu apa de ploaie) cu diametrul egal sau de 2 ori mai mare decat semintele, pietricele care ma ajutau in doua sensuri: mentineau o umiditate la suprafata solului foarte necesara pentru germinat, si erau un foarte bun suport pentru radacinutele aparute in prima faza a germinarii (in acest sens sper sa vin cu cateva foto a radacinilor, este foarte interesant de vazut) dar, din pacate, erau si un excelent suport pentru alge. La un momentdat se forma un strat de alge care sufocau plantele, si eram nevoit sa le "adun" cu un betisor cu vata. Insa asta era pe vremea cand aeriseam inca din prima saptamana de la germinare. Acum, pentru ca nu descopar casoletele decat in preajma repicarilor, algele nu au pe unde sa intre.

Nu am semanat Blossfeldia, nu cunosc detalii despre comportamentul lor in faza primara.

Referitor la Coryphantha:

Azi de curiozitate am ochit ghiveciul cu cele doua Coryphantha sp. Din nou una a ramas in urma. Ciudat este faptul ca le am de f mici, din primul an de viata, cand nu s-a intamplat nimic de genul acesta. Un alt aspect interesant este ca intr-un ghiveci cu o Coryphantha longicornis pe care o aveam de la Dag, am observat "un pui" de vreo 5 mm diam, care se dezvolta f bine. Din pacate, cand a schimbat solul plantei, am separat planta mai tanara si nu am apucat sa trag vreo concluzie.

Dag te rog sa ne spui daca ai observat cumva ca in ghivecele de Coryphantha apar mai rar plantule din semintele cazute decat la alte genuri. Multumesc.

Lucian.

Salut

Nu cred ca a observat cineva asa ceva ... semintele de cory nu prea se "imprastie" precum cele de parodia ... notocactus ... rebutia ... neochilenia chiar ( dar astea cateodata incoltesc chiar in baca lor ).

Salut Marian!

Dag are f multe Coryphante si pentru ca polenizarea este necontrolata, prefera sa arunce semintele sau sa le imprastie prin ghivece. Cel putin pe cele ce nu apuca sa cada singure!

Lucian.