CACTUS ROMANIA

Buna ziua prieteni,

Descrierea acestei metode de plantat ii este dedicata prietenului Sorin BOBIS, alias So. Succes!

Va presint mai jos felul in care imi plantez exemplarele de Blossfeldia liliputana - indiferent de forma (subteranea, pedicelata, tarabucoensis, millaresii, campanuliflora etc) - planta sudamericana considerata ‘planta problema` si care se intalneste mai mult altoita.

Blosfeldia Liliputana este o planta minuscula care poate fi numita o planta hypogaee, din cauza enormei mase a radacinilor in raport cu masa propriuzisa a plantei.

Exemplarul de fata este in faza de repaos hivernal, este adulta, florifera si provine din seminte si nu din inradacinare.


| |


Blossfeldiile sunt plante mai ‘complicate` in cultura, daca sunt pastrate pe propriile lor radacini din urmatoarele cauze:

____________ - sunt sensibile la excesul de apa si la apa stagnanta in substrat;
____________ - aunt sensibile la microflora reductiva autohtona din solurile/amestecurile de sol cu continut organic;
____________ - sunt sensibile la supraincalzirea amestecului de sol, datorata actiunii razelor solare asupra dimensiunii mici a ghiveciului ; si de aceea sunt cultivate mai ales ca plante altoite, ceea ce le da un aspect total anormal si monstrous.
Din aceste motive, eu le cultiv - asa cum ati ghicit deja - pe un amestec de sol foarte bine drenat, total mineral, compus din spartura de dacit si de micashist, cu ganulatii de la 1.5/2 mm la 5 mm (amestec cu un pH de la acid la neutru):



si in vase superdimensionate de 9 x 9 x 10 cm.



Aparent, marimea vasului pare in contradictie cu necesitatea unei drenari rapide, dar necesitatea protejarii radacinilor fata de caldura soarelui, fara a face artificii tehnice inestetice si/sau incommode, mi s-a parut un argument sufficient pentru aceasta optiune.
Pentru a putea drena bine solul, pentru a putea sprijini tendintele radacinilor acestor plante care traiesc in crapaturi de stanca si pentru a putea totodata sa maresc suprafata de racire a solului din chiveci, folosesc piatra clivata in foi (in cazul de fata, tot un micashist):



Este aproape paradoxal ca o planta atat de mica (in foto, la mijloc) si care ocupa un spatiu atat de nesemnificativ, sa foloseasca asemenea resurse!



Pe fundul ghiveciului pun un pic de pietris grosier de 1-3 cm. mai apoi pun o mana de amestec, dupa care asez foile de piatra principale:



Dupa asezarea pietrelor, bag amestec, pana la presupusa limita inferiaoa a radacinilor plantei. Scutur bine ghiveciul, pe planul orizontal, inainte si inapoi pe amandoua axele sale, scurt si sacadat, asa incat toate golurile sa fie ocupate si amestecul sa se aseze cat mai bine:

|

Pozitionez definitive planta si completez solul pana la buza vasului. Scutur din nou ghiveciul si bat lateral, pana am siguranta ca amestecul de sol a ocupat toate locurile libere si s-a tasat.



In final - la mine nu este o operatie optionala - termin de decorat ansamblul.



Mentionez ca de ani multi - aproape 10, fara macar o pierdere - folosesc acest sistem care da plantelor mele un aspect natural care ma incanta, cu infloriri abundente...

Doresc sa subliniez ca planta nu trebuieste ‘hranita` artificial mai mult de o data pe an, primavara, la jumatate de doza, sub riscul de a o vedea devenind un monstru. Blossfeldia vrea apa in timpul perioadei de vegetatie si se umfla --> daca mai este si hranita, va deveni total inestetica.

Dag

Salut!

Superb articol, absolut superb!

Imi cer scuze pentru offtopic dar nu m-am putut abtine. Nu cred ca se ma poate adauga ceva. nici macar o intrebare. Din cate shtiu eu, in acelasi sistem a plantat si Mamm. luethyi care "ia ghiveciul cu ea".

Lucian.

Buna seara,

kqui a scris:

Din cate shtiu eu, in acelasi sistem a plantat si Mamm. luethyi care "ia ghiveciul cu ea".

Este adevarat.

Doua Mammillaria luethyi, o Mammillaria penispinosa ssp. nazasensis, sase Blossfeldia liliputana - diferite forme, o Cintia knizei, doi Strobocactus pulcherimus si o Yavia cryptocarpa sunt plantati astfel.

Folosesc lespezile de suport pentru radacini de multi ani - de cand am cautat o metoda care sa inlocuiasca o alta mai putin estetica si mai putin avantajoasa din punctul de vedere al culturii care - la randul ei - deriva din celebra carte pentru incepatori a lui Haage, scrisa in 1966.

Acolo Haage face urmatoarea mentiune: daca vreti sa inradacinati plante intr-o tava cu substrat de inradacinare, veti constata ca plantele puse la inradacinat langa marginile tavii, vor inradacina mai repede si vor face radacini mai poternice.

Mi-am pus intrebarea de ce. Am descoperit ca peretele tavii pastreza un `film` extrem de fin de umiditate inca si dupa uscarea substratului de inradacinare.

Prima mea idee a fost sa impart tava de inradacinare - de atunci inradacinez altfel - in patrate ca sa am mai multe margini.

Mai apoi am extins ideea si m-am intrebat ce sa fac ca sa ajut o planta sa-si dezvolte sistemul radicular mai repede si ce sa fac pentru ca radacinile sa fie mai puternice - fiindca pe mine ma intereseaza cu prioritate ca sistemul radicular sa fie viguros chiar daca acest lucru se rasfrange in primii doi ani pe dezvoltarea supraterana a plantei. Explozia ei ulterioara va compensa timpul pierdut si gastigul se va vedea pe termen lung.

Discutand de Haage, de inradacinari si de dorinta mea cu Sandra, in `99, la sera din Bucuresti, in timpul unei sesiuni de plantare, ea mi-a dat ideea de a planta acele exemplare pe care voiam sa le stimulez, intr-un colt al ghiveciului. Argumentul ei a fost ca planta care are deja radacini va rectiona cu atat mai bine ca in observatiile lui Haage, confirmate si de mine in acea discutie. Cum nu sunt fixist si cum nu cred ca o persoana trebuie sa fi trait 100 de ani printre cactusi ca sa aiba o idee buna, am facut cu un lot mare de plante, dupa ideea ei. Rezultatele au fost spectaculoase.

Tot Sandra, in anul urmator, a descoperit folosirea pietrelor clivate pe un lot de plantule pe care le primise de la cineva si care aveau radacinile ca vai de lume. Cand sa le puna in ghivece, am ramas inmarmuriti vazand cum aratu acele radacini.

Am experimentat diverse formule. Am constat rezultatele, am teoretizat si acum folosesc acest sistem... fara a ma lipsi de metoda pe colturi de ghiveci, daca nu am destule lespezi de suport la dipozitie.

Am aflat de la George Iosif, la intoarcerea lui de la G. Kohres ca si germanul foloseste sistemul pe colturi si sistemul microghiveciului de inradacinare si ca metoda este folosita acolo la el de mult



Dag