CACTUS ROMANIA

Buna Siuka,
Da, au aparut sil a noi forme ciudate. Mie greu sa dau un procent, probabil variaza de la o specie la alta. Anul acesta am semanat cam 350 000 de seminte pana acum. Dintre acestea, cam 200-250 000 provin de pe plante din natura din SUA, Mexic, Argentina, Chile, Peru, Uruguay, Brazilia, Bolivia, Columbia, restul sunt probabil de pe plante din cultura. Cam 25 000 au fost obtinute de pe plantele mele prin polenizari controlate in mediu fara insecte.
Pot sa spun spre exemplu ca am observat la Echinocactus ingens-avem 3 locatii diferite, semintele fiind recoltate exclusiv din natura, cam 1 din 200 plante are 2 capete. La espostoa si oreocereus proportia e mult mai mica. Avem cam 300 astrophytum asterias din 2 locatii diferite, avand fiecare locatie un alt numar de coaste..si nu am observat plante ciudate. Din aproximativ 800 de notocactus gutierrezii de pe plantele mele, toate sunt normale. Din aproximativ 200 de rebutia heliosa FR314 de peplantele mele...niciuna nu am vazut sa fie deosebita.la fel Astrophytum capricorne v niveum d epe plantele mele...cam 200 de plante..aspect normal. Unele sunt inca prea mici ca sa pot aprecia (strombocactus, aztekium, sclerocactus, pediocactus, parodia). Anul viitor se va vedea la unele daca au de gand sa o ia razna.
pot spune insa ca am vreo 5 Copiapoa laui din seminte d ela Aymeric de Barmon si inafara de o planta normala, restul toate sunt cristate sau pilitomice; e foarte interesant; de asemenea, am semanat din cehia ferocactus pottsii v alamosanus si din 9 plante 5 sunt cristate si monstruoase.

Salut Cristi

Mulţumesc pentru răspuns.
Am observat şi eu că procentajul de apariţie a fenomenului este foarte mic. Media de apariţie, din observaţiile mele este in jur de 0,2%, dar asta nu este o regulă generală.
Interesant, şi poate da de gandit procentajul ridicat la seminţele din Cehia şi de la A. de Bayrom.
Cristaţia se transmite ereditar dacă seminţele provin de pe forme monstruoase. In 2003 am semănat seminţe de Cereus peruvianus f. mostruosa, de pe planta inflorită la G.B. Cluj. Pană anul trecut s-au dezvoltat ca cereuşi obişnuiţi, in cursul verii incepand să apară formele monstruoase, acum toate prezetand acest fenomen. Formele cristate sunt o altă categorie, apariţie ei la plantele mature fiind un alt subiect ne elucidat.
La speciile dispuse ereditar la dihotomie acest fenomen apare după ce planta a ajuns la o anumită varstă (M. crucigera; M. nejapensis; M. parkinsonii etc.).
In cazul de faţă fenomenul apare in faza cotiledonală a plantei. Partea care apare ( nu ştiu cum aş putea s-o denumesc ) are rădăcină proprie, destul de bine dezvoltată dar este lipită de planta bază ( nu ca şi un lăstar ) care de fiecare dată este mai mare avand şi ea rădicinile proprii, mai dezvoltate decăt cele ale ramurii. In ansamblu insă intregul sistem radicular este mai slab dezvoltat ca şi la o plantă obişnuită.
Pierderea naturală a unui element din cele două provoacă o dezvoltare spectaculoasă şi normală a celui rămas. Am intalnit un singur asemenea caz, aşa că nu afirm că este o regulă generală.
Nu cred că vom reuşi să găsim explicaţia fenomenului pe forum, dar observeţiile asupra ei pot fi un ajutor pentru viitor.

Numai bine şi mulţi

siuka

Salutare,

Si din lastari poate sa apara un mutant bicefal, nu doar din seminte. Am aici un Echinopsis de cativa ani de acest gen luat de mine de pe planta mama.

Salut,

siuka a scris:

Media de apariţie, din observaţiile mele este in jur de 0,2%, dar asta nu este o regulă generală. Cristaţia se transmite ereditar dacă seminţele provin de pe forme monstruoase. siuka

Cred ca daca anomalia se transmite la urmasii obtinuti (prin polenizare artificiala) din 2 plante afectate in proportie de 25, 50 sau 100%, este foarte probabil ca ea sa aiba cauze genetice.

Mai stie cineva detalii sau are experienta?
La Astro cu 3 sau 4 coaste fenomenul s-o transmite la urmasi? (am o pereche).

Cristian

Fenomenul poate fi cauzat si de o infectie virala sau cu bacterii (in special bacterii intracelulare gen ricketsii, chlamidii...)... nu stiu care e potentialul de transmisie prin seminte, dar teoretic el exista.

Salut!

Cateva din curiozitatile observate de altii:

1. Suculente sud-africane cum ar fi unii litopsii sau haworthia, pentru a scapa de caldura torida a desertului si-au format frunze translucente ce cresc deasupra pamantului spre deosebire de planta care este in mare parte subterana. http://www.cactus-art.biz/note-book/Dictionary/aaa_Dictionary_pictures/translucent_fenestrate_haworthia_and_lithops.jpg

2. Echinocereus davisii var. brevispinus, are spinii marunti dar ce il face deosebit este parfumul florii sale, asemanator cu cel de lamaie.
http://www.cactus-art.biz/gallery/images/Echinocereus_davisii_brevispinus210.jpg

3. "Chimera" este un organism alcatuit din celule cu origini diferite. Doar cativa cactusi sunt cunoscuti fiind plante foarte rare. Un exemplu este hibridul dintre Opuntia compresa si Ortegocactus macdougalli.
http://www.cactus-art.biz/gallery/images/Ortegopuntia_cv_percy_small210.jpg

4. Un eveniment straniu este inflorirea portaltoiului de Opuntia compresa avand ca altoi diferite specii de sulcorebutia. Doar sulcorebutia face ca acest portaltoi sa infloreasca. Rezultatul este curios.
http://www.cactus-art.biz/gallery/Sulcorebutia_and_Opuntia_flowers/Opuntia_flower_Sulcorebutia_rauschii_HS121-1_small.jpg

5. O raritate este si aparitia unui Astrophytum myriostigma cv. Tao bicostal.
http://www.cactus-art.biz/schede/ASTROPHYTUM/Astrophytum_myriostigma/Astrophytum_myriostigma_bicostatum/Astrophytum_myriostigma_cv_Tao.htm

6. Notocactus arechavaletai var. limiticola HU179 produce in mod normal pe radacini lastari ce pot forma apoi o colonie. De regula acesti lastari pe radacini apar in cazul traumatizarii radacinilor.
http://www.cactus-art.biz/gallery/images/Notocactus_arechavaletai_limiticola_HU179_underground_small.jpg

7. Coryphantha echinoidea SB 26 Salinas, San Luis Potosi, Mexico produce in mod similar cu alti cactusi, nectar pentru a atrage furnicile care ii apara de insecte ierbivore. Glandele ce produc acest nectar nu au nici o legatura cu inflorirea cactusului, numindu-se si extraflorale.
http://cactus-art.biz/gallery/images/Coryphantha_echinoidea_nectaries_small.jpg

8. Mammillaria_wrightii_SB86_Manzano_Mts_NM.htm produce fructe relativ mari si foarte gustoase.
http://www.cactus-art.biz/gallery/images/Mammillaria_wrightii_SB86_fruit210.jpg

BIBLIOGRAFIE: http://www.cactus-art.biz/gallery/Photo_gallery_cactus_curiosities.htm

Salut tuturor

Infloresc şi curiozităţile




Numai bine şi mulţi

siuka

CRESTATI SI MONSTRUOSI


Intreaga lume a suculentelor are o parte monstruoasa rar vazuta de cei neinitiati dar pentru pasionati, acestea sunt printer cele mai ravnite plante.

O data la un anumit timp, un cactus va ajunge intr-o stare “alterata". Cresterea sa se schimba iar planta devine un monstru. Pana sa intelegem ce se intampla, nu ne dam seam ace este in neregula.

Plantele, cresc cu un meristem apical, mugurele dominant din varf, ce contribuie la forma sa piramidala. Multi dintre cactusi si suculente cresc in acelasi fel. Asta le da forma simetrica. Ocazional, ceva se intampla cu meristemul si apare o mutatie. Un punct de crestere se transforma intr-o serie de puncte, fortand varful plantei sa se imparta in mini-puncte. Ca rezultat, varful plantei produce o creasta ce poate fi comparata cu o creasta de cocos.

In alte cazuri, mutatia se poate produce nu doar in varf. Puncte de crestere apar pe toata tulpina sau pe lastari, cauzand o crestere foarte neregulata. Rezultatul este o monstruozitate.

Destul de curios este faptul ca o crestatie ocazionala sau monstruozitate apare la o planta normala. Uneori o planta monstruoasa se va intoarce la forma sa normala. Mama-natura detine controlul.

Formele monstruoase de cactusi si suculente sunt anomalii ce ne intriga deoarece sunt adevarate ciudatenii. Nimeni nu stie cum sa forteze acest tip de crestere, dar daca se ia o ..parte dintr-un cactus monstruos si se inradacineaza, ea isi va pastra caracteristicile. Crestatiile sunt rare. Colectionarii platesc bine pentru asemenea specimene. Pentru inmultire, ei vor fi supusi taierii felii si dupa altoire se vor obtine multe specimene crestate.

O suculenta crestata sau monstruoasa va creste la fel ca specia, cu mici dezavantaje: sunt mai sensibile la frig, arsuri solare, atacuri ale insectelor sau boli. Plantele vor inflori normal dar mai putin abundent. Caracteristicile monstruoase pot fi purtate in unele seminte la fel ca alte mutatii genetice cum ar fi variegatia, dar mostenirea este foarte variata.

Este o idee buna pastrarea plantelor crestate departe de soarele dupa-amiezelelor fierbinti chiar daca provin din specii ce adora maximum de expunere solara. Unele vor creste la fel de repede ca specia dar altele putin mai lent. Cu toate acele puncte de crestere in plus, energia se consuma mai repede. Trebuie sa se tina cont ca paduchele lanos poate ataca si afecta planta intr-o mai mare masura decat in mod normal.


Numai bine!

Hai sa fiu iar contra
Cristatiile si monstruozitatile nu sunt cele mai ravnite plante de catre colectionari;sunt cautate si se pune oarecare pret pe ele fiindca sunt mai rar oferite si deci e un dezechilibru oferta-cerere.
Nu se stie exact cauza fenomenului, dar tot mai frecvent se contureaza teoria infectioasa: germeni intracelulari si/sau virusuri. Din cauza asta transmiterea la seminte nu e regula, dar uneori e posibila (prin infectarea embrionului de la celulele mamei).

Cactusii dau nastere unor minuscule frunzulite

Cactusii, plante rezistente cunoscute in special datorita spinilor, au frunzulite mici ce
pot fi considerate cele mai mici frunze existente, conform unui nou studiu.

Descoperirile, publicate in International Journal of Plant Sciences, au adaugat poate acestor plante deja neobisnuite, un nou scop pentru frunze.

James Mauseth, profesor de stiinte biologice la universitatea Austin din Texas, face referire la grija pe care trebuie sa o aiba crescatorii curiosi de cactusi care ar putea sa se raneasca daca vor privi cactusul foarte indeaproape pentru a vedea frunzele.

El spune ca frunzulitele nou descoperite, sunt cel mai bine vazute sub un microscop si exista la baza manunchiului de spini.

Aceasta determinare a facut-o pe baza cercetarii sale la 147 specii, majoritatea provenite din salbaticie.

Mauseth a continuat analiza plantelor si a tesuturilor pe imagini mult marite. Frunzele au mai mult sau mai putin morfologie obisnuita.

Mai mult de jumatate au xylem, un tesut ce conduce apa si nutrientii de la radacina si apoi prin planta. Dar nici o frunza de cactus analizata nu a avut doar floem(tesut Liberian), tesutul de transport al hranei.

Marimea frunzelor se incadreaza intre 30 - 2310 micrometri, astfel fiind probabil cele mai mici frunze existente.

Intrebare incuietoare:

Cactusii sunt cunoscuti pentru spinii lor. Asa ca ce a fost intai? Spinul sau frunza?

Mauseth sugereaza ca s-a inceput in mod normal de la plante cu frunze in America, iar apoi diferite specii si-au dezvoltat acesti spini.

Unii cactusi, de fapt, inca poseda frunze mari si tulpini cum ar fi la Opuntii sau frunzele gasite la Pereskia cu aspect de copac.

Cele mai multe frunze absorb razele solare, produc zaharurile necesare plantei si ajuta la absorbtia apei si la respiratie.

Dar in cazul frunzelor minuscule de cactus, Mauseth crede ca este vorba despre altceva.
El crede ca, cactusii au nevoie si de cele mai mici frunze pentru ca planta sa stabileasca unde trebuie sa lastareasca. Astfel, frunzele nu pot fi pierdute pe deplin sau planta nu va mai putea lastari sau va lastari in locuri gresite. Ca si completare, cactusii controleaza marimea frunzelor proprii intr-o oarecare masura, prin eliberarea hormonilor de crestere cum ar fi auxina.

Peter Lipson, co-proprietar a unei nurserii din California specializata pe cactusi si suculente, este surprins sa afle ca toti cactusii au frunze.

“Mi-as fi inchipuit ca frunzele au disparut intru totul pe parcursul evolutiei, dar acum se pare ca nu este asa" spune Lipson.

Pe viitor, Mauseth spera ca alti cercetatori vor infrunta tepii si vor studia cactusii in continuare, deoarece ei reprezinta un bun model de testare a teoriilor referitoare la controlul genetic al plantelor.