CACTUS ROMANIA

Salut!

Melchior a scris:

Citat:

mai multe sp. de Mammillaria ca tetrancistra etc. care trebuie sa mai udam si iarna ,nu inainte sa mutam intr-un loc mai cald cateva zile dupa care se pot repune la locurile lor. Aceste plante au de suferit in general si in primul rand la radacina.

Am avut cateva specii de Mammillaria, si nu prea sar din sablonul "iarna fara apa". Dar daca tot a venit vorba de M. tetrancistra- pe care o am si pe radacini si altoita, pot sa ma exprim cu mai multa siguranta: planta de desert, cu radacini intr-adevar sensibile, categoric fara pic de apa iarna.

Este printre cele mai xerofile Mammillarii, daca nu cea mai! In plus, si cea mai nordica (S-Nevada, SW- Utah), si combinatia nordic-xerofil inseamna de obicei atentie marita la apa chiar si fata de xerofilele din zone subtropicale- acestea au in program apa in cam orice sezon, deoarece o pot folosi ptr rehidratare, dar tetrancistra e in plina iernare si nu se trezeste dupa orice udare! Rezulta apa la o planta in repaus= pericol!
Nu stiu cum procedati cu stilul de udare mentionat- mie mi s-ar parea crima!- dar e evident ca ale dvs. supravietuiesc, din moment ce le-ati mentionat.
Accentuez faptul ca eu le am si acum afara, atat cele din Utah cat si o clona mai sudica de la Gilly, desigur, fara pic de apa din Octombrie- de fapt, cam toata aceasta vara infernala au stat fara apa!!! Mi-a fost teama sa le ud bine (oparirea radacinilor etc) si le-am tinut doar pe modulul "jalnica subzistenta". Poate ca am gresit...
Cea altoita, desigur, nu a fost supusa aceluiasi program, si a inflorit o luna intreaga! Sper sa fi obtinut ceva seminte.

Sanatate!

Mescalero

Melchior a scris:

Alina a scris: - stiu ca: Pereskiopsisul nu se pune in repaus total pentru ca este foarte greu de repus in vegetatie in primavara ce urmeaza. Asta inseamna ca nu are voie sa primeasca temperaturi negative. Si despre asta s-a mai scris fiindca sunt plante tropicale temperaturi negative normal ca nu are voie sa primeasca , la 5-8 grade nu se intampla nimic numai cad frunzele ,dar cum se incalzeste vremea plantele pornesc in vegetatie fara problema.Altceva este situatia cu altoii clorofil deficitare la care obligatoriu nu avem voie sa-i oprim din vegetatie altfel le pierdem relativ in scurt timp(1-3 ani) Melchior

Daca "nu se intampla nimic" asta inseamana merge si asa...probabil....dar daca o spui ca asa ar trebui sa se intample ...scuze, dar este o enormitate: este de dorit sa avem cat de multe frunze, cat de mult timp se poate pe Pereskiopsis-i...pierderea frunzelor poate deveni indiferenta doar in momentul in care acumularile cantitative(si ma refer la masa) sunt suficiente, altoiul este florifer, etc....
In alta ordine de idei, un Pereskiosis tanar, altoit de 1 sezon sau doua, este insuficient lemnificat, incapabil sa se sustina iar incovoierea presupune strangularea unora dintre vase...la Pereskiopsis se pot "prinde" max. 2 vase... de a caror perfecta stare depinde altoiul...daca unul dintre cele doua vase este afectat, chiar si la un nivel minor, intrarea in noul sezon va fi si mai delicata...intre alte neajunsuri planta pierzandu-si "echilibrul" creat intre altoi si portaltoi pana la oprirea din vegetatie
J-LI

Salute!


Scuzati, sunt in afara subiectului, dar mi s-au parut informatiile interesante si necesare. Ceea ce voi afirma mai jos este valabil pentru conditii de sera.


Mammilaria tetrancistra >>> Udare la sfarsitul lunii februarie intre 20 si 28. Revenire la 15 martie. Udare normala pana la primele zile de canicula (se ia in consideratie o temperattura nocturna mai mare de 14C-16C), pe principiul uscat/udat. Perioada de canicula este fara apa. Reluarea udarii in august, in functie de temperatura nocturna, de preferinta sub 14C. A doua udare la o zi doua dupa ce solul pare zvantat. pe urma udari succesive pana la inceputul lui Octombrie.

Solul a fost mineral 100% si udarile au fost intotdeauna diluviale. Vasele folosite au fost de plastic (ma pronunt cu fermitate impotriva oricarui alt tip de vas, in cazul unei colectii).

Acest regim de udare este de recomandat cam pentru toate plantele din pretentioase din USA >>> Navajoa, Pediocactus, Sclerocactus, Toumeya si Utahia. Am pus in acest regim atat o serie de plante mexicane rare si dificile, cat si alte plante din SUA.

Iarna este coplet uscata pentru M. tetrancistra. Foarte ventilata insa.

Temperaturilee noscturne au fost la circa 2C-4C - fara a incerca sa imping planta in conditii de sub 0C sau spre limite, din comoditate - iar cele diurne cu 10C-15C mai ridicate. Situatia a fost de maxima luminozitate

Au crescut foarte bine si au inflorit superb. NU am avut pierderi.

Dores sa subliniez ca hibernarea plantelor NU exclude - la mai multe specii decat ne imaginam - estivarea acestora in anumite conditii, care sunt adesea specifice.

Colectionarul trebuie sa se documenteze bine asupra acestui subiect, pentru a nu avea surprize 'inexplicabile'.

"Ii mergea atat de bine! In fiecare an, de doi trei ani, procedez la fel... si uite acum a putrezit, asa dintr-o data, in toil verii!!!"

Bagatelizarea estivarii m-a facut sa intervin in plina hibernare


Numai bine!


Dag

Buna ziua

Am nevoie de un sfat referitor la Sedum rubotinchum si nusbannerianus. Am cate 2 exemplare din fiecare - conditii diferite de iernare : o pereche intr-o camera cu temperatura de 7 -10gr. C atat ziua cat si noaptea si udare cand pamantul este aproape uscat, iar cealalta in fereastra in camera mea temp. de 23gr.C dupa-amiaza si seara si 17gr.C pana in ora 14.(stau la casa si incalzirea se face cu lemne in soba de teracota)- udare cand pamantul este aproape uscat. Ambelor perechi le merge rau (li s-au inmuiat sau stafidit frunzele bazale, s-au alungit, cu toate ca stau pe sud; unele tulpini de Sedum rubotinchum s-au stafidit si uscat).Nu am vazut nici un parazit pe ele si nici in pamant. Nu stiu ce sa fac. Astept sfaturile voastre.
Multumesc
Magda Somesan

mescalero a scris:

Este printre cele mai xerofile Mammillarii, daca nu cea mai! In plus, si cea mai nordica (S-Nevada, SW- Utah) Accentuez faptul ca eu le am si acum afara, atat cele din Utah cat si o clona mai sudica Mescalero

Salut!
Este bine ca ati scris cate ceva despre M. tetrancistra,si avand in vedere ca am mai multe plante din diferite locatii, am observat si ca este bine daca crestem putin diferentiat plantele.Intr-un cuvant sunt M. tetrancistre f. sensibile si mai putin sensibile.

Plantele sunt din:
tetrancistra Lz454 Yuma AZ
tetrancustra Lz661Laughlinum NEV
tetrancistra Lz852 Ecke ,N-V,AZ
tetrancistra Lz860 Oatman, Az
tetrancistra Lz792 Little Harguahala Mnts
tetrancistra Lz855 Little Horn Mnts
tetrancistra Lz655 Dome Rock Mnts AZ

M. tetrancistra Lz 661
Oricum este interesant cum le tineti afara si rezista la temperaturi de -10 grade.
La Peireskiopsis nu m-am referit la plante nelemnificate si folosite ca portaltoi.
Melchior

Dle Melchior,

Din moment ce ajunge in Baja, poate asta ar fi explicatia rezistentei unor indivizi/populatii la mai multa apa. Totusi, dvs. aveti cam tot grupa nordica predominanta in colectie. Interesant... si eu as uda in extremis o planta pentru o usoara rehidratare, daca mi se pare ca stadiul urmator ar fi "coma", cu cresterea temporara a temperaturii si reintroducerea treptata la iernare- dar fara inghet, de data aceasta!
Pe harta aceasta nu se arata intreg arealul, doar partea sudica.
Eu am din Gunlock, Utah. Nu as indrazni sub -10 cu alte locatii decat cele nordice, dar ingheturi cred ca au si cele din Baja, unde presupun ca au o distributie ma inalta(?)- cu acestea as fi si mai precaut , doar -5 si total dormante.
As vrea sa experimentez mai mult cu specia asta- aveti cumva seminte obtinute controlat? Sau macar sursa acestor colectii Lutz?

Multumesc!

Salute!


Fac mentiunea - la textul meu anterior - ca plantele de care am vorbit au fost toate cu locatie, atat fdn-uri de la lui Steven Brak (SB), cat si cele toate cele citate mai sus de Melchior, pe care le-am avut chiar de la el, cu provenienta din Ungaria.

Plantele de la SB mi-au venit direct de la Mesa Garden din USA; dublurile lor au venit de la George Iosif din seminte de la Mesa Garden, altoite, fortate si inradacinate de el.

mescalero a scris:

Din moment ce ajunge in Baja, poate asta ar fi explicatia rezistentei unor indivizi/populatii la mai multa apa.

Baja este extrem de uscata si de lipsita de apa... chiar daca este mai cald ca in State.

Pot cita o serie de plante destul de sensibile la apa si care provin din Baja si mari si mici, asa incat nu consider ca o planta din Baja trebuie sa fie privita ca mai putin sensibila la apa decat una din Utah.

Dag

mescalero a scris:

Totusi, dvs. aveti cam tot grupa nordica predominanta in colectie. Pe harta aceasta nu se arata intreg arealul, doar partea sudica. Eu am din Gunlock, Utah. Nu as indrazni sub -10 cu alte locatii decat cele nordice, dar ingheturi cred ca au si cele din Baja, unde presupun ca au o distributie ma inalta(?)

Salut!

V-am raspuns P.M. ,asa este cum ati scris.Am copiat harta de la mammillarias.net,intradevar nu este prezentat chiar intregul areal.
Pentru localizarea celor din Baja California ( de ex. Joshua Tree 834 m) trimit:
http://posty.net/lutz/LZ-num.html

Melchior

Dag,

Am mers pe ideea ca dintre populatiile unei specii cu areal mai mare, mai tolerante la umezeala sunt, de obicei, cele din zone mai calde. E clar ca Baja e si foarte uscata, dar poate tetrancistra de acolo raspunde imediat la apa, pozitiv, pe cand una din Utah, daca se hidrateaza, poate fi distrusa de vreun ger urmator.
Un exemplu e O. polyacantha v. trichophora- chiar si cele din Wyoming sunt mai sensibile la apa decat extrem xerofilele O. p. v. ursina, care cresc doar in sud- cel mult SW- Utah, oarecum ca si tetrancistra. Ambele varietati sunt sensibile defel.

Dl. Melchior,

Va multumesc si pentru sursa si pentru lista cu numere Lutz!