CACTUS ROMANIA

Azotul nitric (NO3)este un compus al azotatului de amoniu(ingrasamant utilizat in agricultura), aflat in proportie de17%, alaturi de Azot (N), 34% si Azot amoniacal (NH4), 17%.
Deasemenea, o sursă importantă de ingrasare naturala a solului o constituie procesul de nitrificare, care constă în oxidarea amoniacului de către bacteriile nitrificatoare.
Acidul azotic rezultat formează, împreună cu bazele din sol, nitraţi care participă la nutriţia plantelor.
Bacteriile nitrificatoare pot activa în condiţii optime într-un sol lucrat corect şi pot asigura minimum 40-50 kg azot nitric/ha pe an.
Informatiile sunt luate de pe internet
http://www.lumeasatului.ro/vizualizare.php?articol=669
http://www.arviagro.ro/i-mono.html
Am studiat acum multi ani chimia,agrofitotehnia si legumicultura si m-am gandit ca e vorba de ingrasamant, de aceea m-am dus la siteurile de specialitate.Sper ca iti sunt de folos informatiile.
Numai bine!

Buna

eduart wrote:

... O rugaminte pentru cei care se pricep la chimie - ce anume este azot nitric? Nu am reusit sa ma dumiresc rasfoind internetul...

Nu ma pricep la chimie asa ca numai presupun din amintiri ( altfel spus ca sa nu tac ).

Banuiesc ca expresia se refera la azotul ce se gasete in sarurile acidului azotic, numit si acid nitric (HNO3). Cum sunt enumerati mai sus azotatii de potasiu, calciu si sodiu.

Alte ingrasaminte provin din saruri ale amoniacului (NH3)

Un ingrasamant aparte este azotatul de amoniu (NH4NO3) care rezulta din amoniac si acid azotic.

Azotul amidic banuiesc ca e legat de un azot ce provine din amoniu.

Dar de fapt nu ma pricep la chimie si cele de mai sus mi-au ramasa nu stiu cum. Poate fiind legate de azot care e un gaz incolor, inodor si insipid si de regula inert, adica un fel de nicicum, dar care poate o multime de lucruri de la otelaria inox pana la electronica cu semiconductori, ca sa nu mai amintesc de importanta pentru viata si mai ales pentru plante, singurele deocamdata in stare sa produca ceea ce numim "mancare".

Mi-ar place si mie sa aud parerea unor chimisti, chiar daca numai sintetizeaza.

De fapt am intrat ca sa scriu despre opinia mea privind ingrasamintele din lignit.

Teoretic incep sa cred ca stiinta si chimia, poate azi practic obtine orice din ccva care contine atomii necesari. Mai putin "mancarea" cum am zis mai sus.
Azi haldele de steril ce provin din minerit devin interesante ca noi surse de anumite materii prime dar raman o pacoste.

Insa totul se reduce la eficienta economica. Adica daca e si rentabil din punct de vedere financiar si in special sub aspectul sa nu ne coste mai mult decat valoarea a ce producem. In laborator acest aspect nu conteaza. In industria producatoare de bunuri da.

Ca sa fac o paranteza explicativa pentru ce vreau sa afirm. Pana acum vreo 20 de ani, cu un plus sau minus de doar cativa ani, a obtine energie electrica din energia eoliana era pura utopie. Nu din punct de vedere tehnologic caci asta se putea face cu mult inainte, ci din punct de vedere economic si la scara mare, adica cu pondere macar interesanta in productia energetica. Desi apre extrem de simplu nu e chiar asa. Obinerea energiei electrice sub aceasta forma, pentru turbinele mari, implicau costuri imense de intretinere. A trebuit sa se prefigureze mai clar criza energetica si criza in sine cu costuri mari ale carburantilor in special petrolul, pentru a deveni un procedeu rentabil. O data devenit rentabil atrage dupa sine imbunatatiri care conduc spre ieftinirea tehnologiei sub diferite aspecte, cresterea randamentului si in consecinta si mai ales ieftinirea intretinerii. Adica revin pe scurt daca ma costa mai mult decat obtin nu e numai ilogic sa produc ci chiar catastrofal daca asa face-o. Plus ca si in cercetare privind o anumita tehnologie nu pune nimeni bani in ideea ca va fi util probabil candva peste zeci de ani sau poate niciodata pentru ca nu stii ce se poate descoperi nou intre timp.
Asta ca o sustinere ca multe sunt posibile.

Insa articole de ziar cu tot felu de sugestii ca e posibil ceva fara nici o baza tehnica, doar pe baza unor stiri rastalmacite despre rezultate de laborator sau statii experimentale, unde costurile nu au relevanta, au aparut si inainte si sugereau publicului larg ca ceva este ca si posibil si doar o "rea vointa" face ca unele lucruri sa nu demareze intr-un anumit domeniu.

Acum sa revin la articolul din ziar privind ingrasamantul din lignit. Nefiind in domeniu, nu contest, ca se pot extrage unele componente care cu adosuri de anumite elemente poate fi folosit ca ingrasamant. Cum am spus mai sus chimia e mare si tare. Trc peste afirmatia simplista ca praful de carbune contine materie organica presupunand ca se refera fie la lignit. Dar atat. In rest il consider un articol gazetaresc scris cu un anumit scop fie datorita unei imaginatii in cautare de subiect, fie datorita unei sugestii de genul "mai suportati haldele de steril ca uite e aur acolo" sau cum se practica in unele vremuri "arunca pastila" poate ii vine unuia ideea si cine stie ce inventeaza.
Acum sa analizez articolul. Fac de la inceput mentiunea ca e opinia mea bazata pe o serie intreaga de astfel de articole care au aparut in secolul trecut si care s-au dovedit pure speculatii. Totusi fiind deschis rezerv dreptul ipotezei si sunt gata sa recunosc evidenta cand va fi pusa in practica.

Articolul dateaza din 25 decembrie 2008. Deci relativ recent. Il citeaza pe un Nicolae M care spune ca lucreaza la o firma care produce ingrasaminte pe suport de lignit (cuvantul suport dupa mine lasa interpretari foarte largi) dar tot el afirma ca sunt la stadiul de experimente. Pai ori produc, ori experimenteaza? Chestiile cu costul, eficienta si ecologia in acest context sunt cam gratuite.
Apoi se intreaba de ce aceste produse nu sunt mediatizate? Ce sa mediatizezi, niste experimete de laborator? Cui sa mediatizezi? Fermierilor, vezi ce mari suntem noi? Acum experimentam pentru voi, nu vreti cateva bascule bune de steril/pe hectar pentru terenul vostru pe care il pudram cu niste praf de carbune si sa vedeti ce bine va fi? Vi-l dam gartis pentru experimentari. Altfel ar trebui sa spuna direct, acesta e numele produsului, asta garantam, asta e pretul per kg sau tona.

Apoi recolta.eu provoaca la dezbateri in gol. Altfel se pune de la sine intrebarea care e numele comercial al produsului si unde este el comercializat?
De altfel la opinii (jos la comentarii) chiar apar intrebari privind informatii despre produs si in clar intrebarea "de unde poate fi procurat". Opinii din 25 si 27 decembrie 2008. Nici un raspuns, dupa mai bine de un an. Dupa mine cu asta dezbaterea s-a incheiat.

Sa trec mai departe. Articolul din 2008 face referire la un articol din 2006.

http://www.gds.ro/Economie/2006-07-06/Praful+de+carbune,+transformat+in+ingrasamant

cam acelasi gen de articol, doar ca nu ia lumea la rost ca de ce nu utilizeaza si cum de nu stie. Deci oarecum mai cuminte. Spune despre o instalatie prototip ceea ce apare ca interesant. Dupa asta insa spune ca produsul si instalatia au fost omologate iar calitatile ingrasamantului produs de aces utilaj sunt recunoscute. Devine comedie, unde sunt recunoscute mai ales daca instalatia e in faza de prototip? Un aer cu priza la public : sunt unice in lume. Comentariul meu: Multe sunt unice in lume, asta nu e o dovada ca e si bun la altceva decat la a-mi mangaia orgoliul daca e facut de ai mei.
Apoi specialistii unei statiuni de cercetare ar afiram despre "dublarea productie". Intrebarea mea: ha? se dubleaza asa usor o productie? Cam se joaca cu cuvintele. Eventual poate s-au si ocupat de livada in cauza, tratamente fito si irigari si poate asa s-a dublat fata de cand era neglijata. Altfel nu cred.

Apoi cu scris ingrosat pe rand separat.

Ingasamantul chimic este eficient pentru fertilizarea haldelor cu steril.

Asta mie imi miroase a interes ce vrea sa rezolve o problema dar numai pe hartie.
Dupa mine aproape orice praf arunc pe steril il va fertiliza, mai ales daca il imbogatesc cu diferite adaosuri de elemnete esentiale pentru plante. Daca va si creste ceva, asta e alta problema.
Apoi o informatie de la protectia mediului. In judetul Gorj haldele de steril sunt o adevrata problema.
Concluzia mea: Colaborat cu cele de mai sus mesajul e bucurati-va am dat doua lovituri: una rezolv haldele si doi nu mai ca le rezolv dar devin adevarate terenuri fertile unde productia se dubleaza.

Apoi se da si o explicatie savanta: Praful de carbune, "un poluant", "imbogatit cu azot, fosfor si potasiu si alte microelemente" devine un ingrasamnat valoros. Adica daca ii aduag NPK, care totusi nu pot fi numite microelemente si cateva microelemente devine ingrasamant. Comedie. Ca se traduce cam asa: Daca adug ingrasamnat chimic devine ingrasamnat. Caci ce e NPK plus microelemente?

Faptul ca citeaza cine suporta cheltuielile de proiectare si montare cercetare e apa de ploie mai ales ca unul din cei care au proiectata instalatia e sef SNLO, ceea ce insa desigur nu infirma ca nu poate fi si specialist. Iar faptul ca protectia mediului suporta niste cheltuieli de cercetare privind o solutie pentru haldele de steril este iarasi de bun simt.

Apre si o informatie "pretioasa" din punct de vedere tehnic ce descrie utilajul: este conceput sa lucreze semiautomat cu comanda electronica. Adica ca mai toate electrocasnicele din ziua de azi. Dar suna tehnic.
Este si o informatie totusi precisa. Este indicata zona din oras unde este amplasat utilajul. Pacat ca nu si institutia. Fiind omologat nu mai vad rostul secretului.

Revin la articolul din 2008. Acesta reia cele de mai sus din articolul din 2006 cu cateva adaosuri interesante: Praful de carbune datorita continutului de materie organica este un inlocuitor ideal al gunoiului de grajd. Pe undeva mai spune un pic altfel: Instalatia si produsul organic sunt unice in lume.
Comentariul meu: Ha? Inlocuitor poate ca orice pui in locul la altceva poate fi numit inlocuitor, ideal poate daca nu am ce face ca n-am destul "c...ca de grajd" si nici altceva similar, dar organic nici vorba din cat ma duce capul.

Acum ca sa concluzionez ca iar m-am destrablat la scris. Articolele sunt interesante din punct de vedere gazetaresc si bine scrise. Din pacate, dupa mine, sub aspectul corectitudinii informatiei lasa mult de dorit. Se poate ca insa gazetarii sa nu fi fost rau intentionati doar s-au lasat un pic dusi de val.
Se poate ca la baza sa fie o informatie reala. Cercetari pentru trasformarea haldelor de steril in ceva pe care sa se poata creste ceva verde se fac peste tot. Poate e un produs care inglobat la suprafata haldelor sa permita anumite culturi. Dar nu ingasamant. Altfel N,P,K plus microelemente si nu mai e nevoie de altceva. Se poate ca praful de carbune sa joace un anumit rol de izolant fata de proprietaile negative ale elementelor din steril. Dar astea sunt doar ipotezele mele ca sa nu neg in intregime un posibil sambure in articole.

Si cum am zis, raman deschis ipotezei si gata sa recunosc ca am gresit dar vreau rezultate concrete in timp util. sau o fi ceva ca si caramizile pentru case obtinute din gunoi menajer?

Si o ultima analiza. Articolul din 2008 ce incepe cu afirmatiile lui Nicolae M are un link, daca se clik-aie pe "generalitati in cultivarea graului de toamna", care duce la un articol din noiembrie 2008

http://www.recolta.eu/generalitati-cultivarea-graului/

unde nu am gasit nimic despre praful de carbune. Poate nu o mai fi valabila legatura dupa atata vreme desi titlul articolului e cel mentionat in articolul de la care am pornit. Aici se vorbeste de o "schema" de fertilizare la grau si de o firma care produce si comecializeaza produse legumicole si ingrasaminte "inscorporabile" si e reprezentantul unei firme fiindlandeze. Probabil "inscorporabil" e o greseala de dactilografie pentru incorporabil si greseli de astea facem cu totii, sau daca e altceva as fi curios si eu ce e aia.
Oricum nu am imic contra fertilizarii chimice in general sau in special la grau dar n-am gasit despre carbune. Nici a ierbicidarilor, fiind constient ca nu putem hrani atat populatie fara fertilizari chimice. Din pacate mai ales la culturile mari cum e cea a graului, agricultura organica eu o vad, in conditiile actuale, ca pe o himera.
Insa acest articol, despre grau, pacatuieste cu altceva. Vorbeste la noi de o productie de 6-7 tone de grau la hectar. Visuri. Se obtin, dar nu la noi si nu in multe locuri. Privind productia medie de grau la hectar in Europa sta bine Anglia, Germania si Franta. Recordurile tarilor mai mici cum sunt Olanda, Belgia si Elvetia din pacate nu au o pondere prea mare din cauza suprafetei cultivate. Intersant cat de bine sta Egiptul la productia la hectar, malul de Nil si apa lui cred ca sunt intradevar un ingasamant bun. Desi din cate stiu si ei folosesc chimizarea pe scara larga.
Aici statistici privind productia la hectar:

http://www.nue.okstate.edu/Crop_Information/World_Wheat_Production.htm

De remarcat ca nici SUA nu are o productie medie foarte ridicata la hectar, dar se cultiva o suprafata foarte mare. Probabil cu toata tehnolgia avansata solul si calitatile lui au un cuvant important de spus. Ca paranteza de remarcat cat de bine ii merge in SUA porumbului, din punct de vedere al productie la hectar.
Amintesc e vorba de productii medii.
In tablele de mai sus Romania nu sta prea bine cu productia la hectar la grau. Dar e vorba de anul 2003 care a fost pentru noi extrem de secetos si cu ierni fara zapada. Poate anul asta cu zapada va fi mai bine. Din cate imi amintesc productia noastra uzuala, medie, este, in functie de ani, undeva intre 2 si 3 tone la hectar. Desi parca in ultimii anii nu prea a fost. Nu mai stiu precis. Si la noi s-au obtinut productii ridicate spre 4-5 tone pe anumite loturi si in conditii de irigare. Caci fara irigare nu se poate, natura poate fi prea capricioasa. Dar de 6-7 tone la hectar eu nu am auzit. Dar mai stii?

Deci, dupa mine, articolele astea sunt prea SF....

Gino, privind unele observatii in privinta carbunelui s-ar putea ca in unele cazuri el sa joace un alt rol. Nu d eingrasamant. Parca totusi Dag nega pe undeva ca ar fi obtinut rezultate in privinta utilitaii lui pe taietura plantelori. Dar nu mai stiu sigur.

Numai bine, Ovidiu.

Buna Nick

Vad ai raspuns cam la fel in privinta "azot nitric". Doar ca eu m-am intins rau cu scrisul si nu am remarcat ca ai scris decat dupa ce mi-am treminat vorbaria. )

Numai bine, Ovidiu.

Buna ziua

Este foarte posibil ca totul sa fie un mare bluf, nu m-ar mira...
Asa cum am spus, in primavara voi experimenta pe un lot de plante din mai multe specii si voi reveni in toamna cu rezultatele comparative.
Dag se referea la praful de carbune aplicat pe taieturi sau rani.
As zice ca a existat o anume inertie in problema folosirii prafului de carbune ca sterilizant si cicatrizant.
Sunt aproape convins ca metoda vine de la marii colectionari germani, si a fost preluata fara rezerve.
Eu inca folosesc praful de carbune, nu pentru ca as fi inchistat in traditionalism, ci pentru ca nu vad reactii negative care sa ma faca sa nu-l mai folosesc.

Salut Covi,
ti-am mai zis odata ca eu nu ma pricep prea mult la asternut cuvinte pe hartie si ca tu esti un artist al cuvintelor.Eu ma pricep sa dau din penel pe panza,hartie,sau lemn, cu culori.
Asta e ,fiecare cu harul sau

Salut tuturor,

Multumesc pt. raspunsuri Nick & Ovidiu!

Numai bine,

Eduart