CACTUS ROMANIA

Buna seara

Profit de faptul ca prietenul Fabian este mult mai prezent pe forum in ultima vreme, si il rog sa ne spuna cate ceva despre altoirile pe Opuntiile rezistente la frig. Am vazut cactusi altoiti pe astfel de Opuntii, dar nu am incercat niciodata asa ceva.
Si am sa pun si o intrebare , poate usor naiva la final.

Exista in natura un lamai salbatic: Citrus trifoliata.
Acest lamai creste si la noi fara probleme. Exista si la Gradina Botanica din Bucuresti si rezista cu brio celor mai grele ierni.
Pe acest lamai salbatic, sa spunem asa, se fac altoiri cu portocal, mandarin, ma rog, toata gama de citrusi, cu rezultate remarcabile.
Interesant este ca altoii devin la randul lor rezistenti la frig, si astfel pot fi tinuti fara probleme in gradina.
Din cate stiu, rusii au astfel de livezi de citrice, din care scot productii importante.
Intrebare pentru Fabian si pentru toata lumea.
Credeti ca, cactusii altoiti pe Opuntii rezistente la frig, devin la randul lor rezistenti la frig?
Ma refer la genurile obisnuite si nu la cele care sunt deja cunoscute pentru rezistenta lor la frig.

Salut!

Cris, portaltoiul Poncirus este folosit pentru rezistenta lui, dar nu are o influenta notabila nici macar in cresterea rezistentei la frig a altoiului, si nici vorba de dobandirea unei rezistente identice.
Ceea ce poate intuiesti este hibridarea cu Poncirus a unor specii citrice, hibrizii fiind cu atat mai rezistenti cu cat au mai multe caractere de Poncirus... adica fructe mici, samantoase, amarui. Hibrizi cu fructe rezonabile dpdv al consumului ajung pana la -15 pentru scurt timp. Poncirus curat suporta si -30 fara probleme.
Coreea de Sud, de ex., are citrice, doar pe coastele sudice, dar minimele absolute acolo au fost in jur de -15. Nu exista soi din speciile citrice familiare sa reziste la asa ceva.
Fostii sovietici aveau mandria de a produce citrice- si ceai- dar numai in zone mai blande din Kartvela, Azerbaidjan, Crimeea etc.

In cazul Opuntiilor portaltoi exista avantajul unei deshidratari fortate a altoiului- dar naturala pentru Opuntie- care da echivalentul unei plante dure, insetate, bine intrata in repaus. Astfel se castiga cateva grade in rezistenta- de fapt nimic nou, plantele nealtoite dar tratate sever au aceeasi rezistenta. Noi, cultivatorii, le gresim conditiile, dorind sa le vedem cat mai grase.

Astfel, o udare- administrata sau naturala- la sfarsit de sezon, in zile caldute, urmata de vreo dimineata cu inghet (zile frumoase cum avem uneori in Octombrie-Noiembrie) este fatala pentru cele pe radacina, care absorb apa, dar nu va pacali portaltoiul Opuntia, intrat deja in repaus.


Sanatate!

Mescalero

Salute!

mescalero wrote:

Astfel se castiga cateva grade in rezistenta- de fapt nimic nou, plantele nealtoite dar tratate sever au aceeasi rezistenta. Noi, cultivatorii, le gresim conditiile, dorind sa le vedem cat mai grase.

Iata unul dintre vele mai mari adevaruri referitoare la cultura cactusilor!

Regret ca nu mai activeaza pe forum prietenul nostru - si sper sa fie bine - Razvan Diaconescu. Ar fi avut cateva experiente notabile, cu plante aparent obisnuite numai cu temperaturi pozitive.

Pierre Gambart a suferit un prpad in sera acum cam 4 ani, si plantele lui au ramas afara - toate (majoritatea mexicane sau chiliene) - peste iarna, adapostite numai de ploaie, suportand temperaturi nosturne cu maxime de - 8. Singura planta pierduta a fost o Copiapoa laui cv. skeen lezard.

Numai bine,

Dag

Buna tuturor
Se stie ca udarile de toamna ,mai ales facute in momente nepotrivite ,pastrand umiditatea solului mult timp,omoara cele mai multe plante intr-o colectie.Deasemeni s-a spus ca o planta deshidratata are sanse de supravietuire la frig mult mai mari decat una bine hidratata.
Din cate inteleg eu daca am reduce udarile mai din timp (sa zicem ultima udare in septembrie) am creste mult sansele plantelor de-a supravietui in cazul unui accident (temperaturi mult sub 0 grade).Intrebarea este daca un asemenea mod de abordare a culturii plantelor nu le influenteaza negativ in sezonul urmator.
Deasemeni daca un asemenea tratament poate nu este nociv pentru plantele adulte ce se intampla cu plantulele de un an sau doi.Oare o deshidratare accentuata nu le va periclita viata?

Buna seara

Nu cred ca ultima udare trebuie facuta in septembrie.
Nu recomanda nimeni asa ceva. Este nefiresc. In aceasta perioada plantele sunt in vegetatie si unele dintre ele infloresc abundent.
Problema este alta. Daca plantele au fost hidratate corect pe toata perioada de vegetatie, vor aborda sezonul de repaus cu rezerve suficiente ca sa nu aiba probleme.
O singura observatie obligatorie.
La inceputul lunii decembrie, cel mai tarziu, toate plantele trebuie sa aiba solul uscat total si sa fie amplasate in locul de iernare cu conditiile specifice. Atat!

Buna seara,

In primul rand trebuie facuta disctinctia intre plantele crescute in sera si cele care se tin afara, urmand ca iernarea sa fie in spatiu inchis.

Pot sa-mi expun parerea, avand atat experienta anilor de plante afara, cat si cea a plantelor in sera. Acum, la ora aceasta, plantele mele sunt in cea de-a doua perioda de crestere, iesind din repaosul de peste vara. Temperaturile mai scazute de peste zi si temperaturile scazute din timpul noptii au contribuit din plin la aceasta perioada. Infloresc rebutiile, aylosterele, astrphytum-ii....Ca sa nu mai vorbesc de plantele care se pregatesc sa infloreasca la aceasta ora-ariocarpusii..care sunt plini de boboci. Concluzia-plantele le ud inca in regim normal. Undeva la inceputul lunii noiembrie raresc udatul astfel incat in decembrie sa fie complet uscate.

La plantele tinute afara, la Brasov, datorita climei umede incepand cu mijlocul lunii august reduceam udatul, plantele avand suficienta umezeala in aceasta perioda pentru un ritm normal de crestere. In momentul cand le treceam la iernat (era o camera de bloc rece si iluminata natural suficient) plantele erau complet uscate. Aceasta se intampla undeva in luna octombrie-spre sfarsit.

BB

Buna seara

http://www.cactuslove.ru/faq.php?id=106

Am facut ceva rusa la scoala, dar ca sa pot traduce ce scrie acolo...
Dar ne ajuta fotografia.
Este o metoda de altoire mai putin folosita, dar cu rezultate la fel de bune, sau poate chiar mai bune, dupa cum afirma un bun prieten al meu care practica aceasta metoda.
Se preleveaza cladodiile destinate a deveni port-altoi, se fasoneaza partea bazala, apoi se taie partea superioara si se realizeaza altoirea.
Bucatelele de cladodii sunt lasate undeva la umbra, pana la cicatrizarea zonei bazale. In momentul cand plantam aceste bucatele in ghivece, teoretic altoiul este destul de bine sudat de port-altoi.
Daca inainte de plantare tratam baza port-altoiului cu RADI-STIM, cu atat mai bine.
Realizarea unei altoiri perfecte, precum si perioada de repaus prin care a trecut cladodia de Opuntia, face ca inradacinarea sa fie cu mult mai rapida si astfel succesul este garantat.
La fel procedeaza omul si cu altoirile pe Peireskiopsis, cu rezultate foarte bune.
Eu nu am incercat niciodata sa altoiesc astfel, dar trebuie sa recunosc, este mai simplu, pentru ca poti manevra port-altoiul si altoiul mai usor.

Totusi, o pare avizata asupra acestui mod de altoire, ne poate da George Iosif, daca a folosit aceasta metoda.

Salutare
Din punct de vedere pur estetic, acest tip de altoire mi se pare o oroare: am mai vazut la Wiesbaden la targul de cactusi ceva in genul asta ca si rezultat final si desi Frau Ritter vindea plante interesante, nu am stiut cum sa fug mai repede din fata standului ei
Din punct de vedere pur tehnic, parerea mea este ca ulterior oricarei altoiri portaltoiul trebuie sa fie apt sa ii ofer altoiului un aport imediat si de preferat excedentar de nutrienti - avantajul este ca zonele taiate se aereaza, vindecarea este una optima, dezavantajul este intretinerea. Excluzand cateva artificii in care am folosit portaltoi intentionat deshidratati in perioada prealtoire urmand ca imediat dupa altoire sa ii fortez aproape de limita de supravieturie , am invatat de la GK(pe care il consider una dintre cele mai sigure maini din lume din acest punct de vedere) ca la reusita altoirii, un factor esential, mai important uneori decat tehnica in sine este starea buna de vegetatie a materialului(altoi si portaltoi).
Am altoit intr-o vreme opuntii de iarna probabil ca voi mai efectua acest gen de operatii, mi se par un portaltoi in primul rand usor de "preparat" dar spre deosebire ce cel care m-a inspirat(Valicelli) si de cel ce exemplifica pe site-ul rusesc eu lucrez pe portaltoi capabili sa stea "sub apa" cateva zile iar dupa incheierea operatiei de altoire in sine nu mai am de facut decat intretinere curenta de prima faza la plante altoite: indepartarea lastarilor.
http://www.cactusi.com/cactus.php?name=Perc_Kepe&pid=11166
Nu consider gresit nici unul din modurile de abordare a operatiei, pana la urma fiecare isi alege calea care i se potriveste cel mai bine.
J-LI

Salut George

Interesante informatiile tale. Acum vin cu o intrebare pentru tine, defapt cu mai multe...
Ce ne poti spune despre altoirile pe Opuntia tunicata sau imbricata?
Sunt oportune astfel de altoiri?, dau rezultate viabile?
Si daca da, ce s-ar putea altoi pe ele?

salute!

cris wrote:

Sunt oportune astfel de altoiri?, dau rezultate viabile? Si daca da, ce s-ar putea altoi pe ele?

Fara sa fiu specialist in altoiri - departe de acolo - voi da un raspuns la intrebarea ta.

Acesti doi portaltoi nu sunt folositi, nu din motive de viabilitate, ci din motive de eficienta.

Sunt greu de manipulat infaza de prealtoire si in faza de altoire, avand spini extrem de agresivi, au o lastarire mult mai insistenta decat platyopuntiile citate de George si sunt greu incomparabil mai greu de intretinut decat oricare alt portaltoi, tot din cauza manipularii primejdioase.

Pe de alta parte, spheropuntiile nord-americane merg foarte bine pe ele, mai ales plantele din genul Grusonia.

Se pot incerca altoiri imediat peste hipocotil, planta foarte tanata pe cylindropuntie tanara - adica semanaturi din vara respectiva.

Puterea radacinilor ramuro-pivotante, vor fi un atu pentru noua planta. O astfel de altoire nu va permite nici chiar cultivatorilor avizati sa detecteze altoirea.

Desigur ca tipul radacinii - pentru un specialist - este edificator, dar ...


Numai bine!


Dag