|
Buna tuturor
In anul 1986, cand langa Mangalia se efectuau cercetari geologice in vederea construiri unui combinat chimic, s-a descoperit o pestera unica in lume prin faptul ca aceasta pestera a fost separata de mediul exterior timp de 5,5 milioane de ani.
Numita Movile, este una dintre pesterile care au avut parte de foarte multa atentie atat din partea comunitatii stiintifice, cat si din partea presei. In aceasta pestera s-a descoperit un ecosistem unic in lume fiind singurul de pana acum care functioneaza in intregime pe baza chemosintezei, el fiind complet izolat de orice alta sursa de hrana din exterior.
Chemosinteza-capacitatea unor organisme (chemautotrofe) de a realiza sinteza
substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei
chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca
H[2], H[2]S, Fe, NH[3], HNO[3] este un tip de nutritie autotrofa.
Viata in aceasta pestera se desfasoara in cadrul unui ecosistem acvatic subteran foarte bogat in hidrogen sulfurat, care intra in contact cu o atmosfera foarte saraca in oxigen, dar bogata in dioxid de carbon si metan (1 - 2 %).
Pana in 1990, cand s-a inceput explorarea pesterii cei 12000 de metrii patrati au fost complet izolati de schimbarile mediului exterior. Apa din pestera are o compozitie chimica diferita fata de fantanile din apropiere, iar in sedimentele din pestera nu s-au gasit izotopii radioactivi comuni in solul Romaniei dupa accidentul de la Cernobal din 1986.
Din punct de vedere geologic pestera este asezata in Platforma Moesica si dateaza din Cuaternar.
Avand o lungime totala de 300 de metri este considerata relativ mica, avand pasaje inguste ce alcatuiesc un labirint de galerii joase, de 1-2 metri, cu profil rotunjit, sapate in calcare oolitice si lumaselice sarmatiene.
La un nivel inferior se afla un lac mic cu apa sulfuroasa si slab termala, de 21sC, pasajele se continua sub apa formand trei clopote mici de aer in care atmosfera este foarte saracita in oxigen dar bogata in dioxid de carbon.
Pestera Movile a fost complet izolata de de mediul exterior, de curenti de aer, de anotimpuri, de accidente ecologice si schimbari climatice importante timp de 5,5 milioane de ani.
La momentul separarii pesterii de mediul exterior clima planetara s-a schimbat iar zona a trecut de la climat tropical a trecut la un climat temperat, iar singurele organisme care au putut supravietui au fost cele care traiau in pesteri calde sub pamant, cum este cazul organismelor descoperite in pestera Movile.
Mediul in care organismele s-au dezvoltat este unul special, total diferit de cele existente in alte pesteri. Apa este foarte bogata in hidrogen sulfurat, cantitatile ajungand in jur de 8 - 12 mg/l, avand un pH ce coboara pana la 3, iar atmosfera este foarte bogata in dioxid de carbon, in jur de 7 - 10 % aproape de 100 de ori mai mult fata de normal, si metan, 1 - 2 %, in timp ce cantitatea de oxigen este de doar 7 - 10 %.
Pestera este populata de nevertebrate ce au fost nevoite sa se adapteze la aceste conditii extreme de mediu, unele specii prezentand un grad avansat de troglomorfism.
Principalele adaptari sunt reprezentate de pierderea pigmentului, dezvoltarea simturilor tactil si olfactiv, cel al vazului disparand complet.
Din punct de vedere trofic, pestera Movile este unica in lume prin faptul ca materia organica primara este sintetizata de bacterii chimiosintetizante, producatorii primari fotosintetizanti lipsind, in interiorul pesterii nefiind lumina. Astfel acesta este singurul ecosistem bazat complet pe energia chimica folosita de aceste sulfobacterii care folosesc hidrogenul sulfurat din apa.
Speciile descoperite in aceasta pestera sunt majoritatea artropode, apartinand claselor Arachnida, Crustacea, Myriapoda si Insecta. Iar dintre speciile acvatice exemplarele apartin claselor Phyla Plathelmintes (viermi plati), Nematoda (viermi inelati), Rotifera, Annelida (viermi segmentati), etc.
Aceasta pestera este populata de lipitori rapitore care isi iau substantele nutritive de la cele cateva specii apartinand clasei Nematoda (viermi inelati) si Annelida (viermi segmentati), care, in schimb, depind de organismele chimiosintetizante.
De asemenea s-au descoperit specii noi de pradatori cum ar fi doi pseudoscorpioni, un miriapod, patru paienjeni, si un scorpion de apa, lipitoarea care traieste de pe urma viermilor si un centipod de aproape 5 centimetri lungime.
Tot in aceasta pestera s-a descoperit un paianjen a carui singura ruda apropiata se gaseste in Insulele Canare.
_________________ Sorin Bobis
|