CACTUS ROMANIA

Porcul din imagine nu stiu exact unde a fost impuscat, inca cel mic a fost rapus in padurea din partea dreapta a drumului cum urci in Faget si o iei la dreapta spre Ciurila.
Spun asta pestru ca pe traseul dunga rosie am coborat cu bicicleta ( traseu ce coboara de la iesirea din padure, unde se vede varful Magura pana la poligonul de tir, dreapta de sosea) si pe poteca respectiva erau urmele de sange pe unde l-au tarat mort fiind pana sus si am gasit locul unde a fost scos din padure in carare dupa ce a fost impuscat.
Nimeni nu ma avertizeaza ca nu am voie sa ma plimb pe acolo sau ca e periculos, iar faptul ca e poteca turistica marcate pe harta si pe teren atesta ca e loc public.

Buna

Da vanatorea asta e absurda.
Totusi trebuie sa remarc ca multe habitate si specii se mentint totusi pentru ca acolo unde e oragnaizata e aducatoare de venituri. In plus cel care detine un teren de vanatoare are grija sa nu i se diminueze fondul. In plus in anumite situatii terenul poate deveni supraincarcat din punct de vedere numeric si eliminarea unora devine necesara pentru a mentine un echilibru, terenul fiind limitat si animalele neavand unde se extinde.
Paradoxal, azi unele supravietuiesc tocmai pentru ca sunt vanate adica aduc venituri. In plus terenurile respective constituie adevarate refugii pentru celelalte specii de animale care nu fac obiectul vanatorii si desigur pentru plantele salbatice.
Desi nu sunt adeptul vanatorii trebuie sa constat si foloasele atunci cand e facuta cu cap extinzan oarecum suprafetele ce au functie de rezervatie. In plus chiar si brezervatiile cer bani pentru protectie si monitorizare. Vanare surplusului e una din caile ce aduc bani.
Desigur ceea ce ai surprins nu se incadreaza in cele spuse mai sus.

Ca sa fiu corect daca ar fi sa vorbesc despre pescuit s-ar putea sa am alte opinii. Desi recunosc ca si acolo ...
La fel e si cu animalele domestice. Supravietuiesc pentru ca aduc foloase. Vaca e prospera, calul pe cale de disparitie in multe tari.

Ca sa revin la topic, imi pare bine ca mi-ai amintit de el pentru ca aveam niste poze de pus si nu stiam unde.

Asta vara in Beeville, pe la 12 noaptea se plimba un Opossum pe gard. Au obiceiul asta fiind animale nocturne.
Cred ca e Didelphis virginiana, fiind singurul opossum mentionat ca ar trai in SUA. Opossum-ii sunt din cate stiu singurele marsupiale ce sunt native de pe alt continente decat Australia. Didelphis virginiana, pe nume comun Virginia Opossum (Opossumul de Virginia) este o "fosila vie" ce ar avea o varsta, ca specie, de cel putin 50 milioane de ani. Este frecvent in Texas si se presupune ca in est s-a raspnadit de aici. Numele comun "de Virginia" vine de la faptul ca acolo a fost vazut mai intai de colonistii europeni.
L-am vazut si mai in nord, tot in aceiasi pozitie pe gard, acolo avea culoarea blanii ceva mai deschisa.

In prima poza se vede ce grimasa a facut de placere ca l-am vazut iar in a doua poza de mai jos face "spume la nas" pentru ca era iritat de catelul ce latra la el.



Ovidiu

Buna seara !

Cateva imagini surprinse tot in padurea Faget :



Numai bine !

Buna
Buna Mih

Faine poze prinzi pe acolo. Vad ca iti place. Ai putea incerca sa faci mai multe poze si sa deschizi un subiect la habitate cu ele. Mai ales ca vine primavara si vor fi si o multime de flori salbatice. Mai invatam si noi numele, daca le-om sti, sau macar le vedem. Ar fi util si pentru copaci sau arbusti. Ansamblu si detalii de frunza. Eventual evolutia dupa sezon. Si poze cu vietuitoare de acolo, inclusiv insecte. Nu cred ca sectiunea habitate e deschisa doar celor cu suclente.

Celor carora le-am trezit curiozitatea, poze cu serpisorul din bucatarie. Nu era mare, mititel de vreo 30 cm. A fost atat de civilizat incat a intrat singur in borcanul ce i s-a pus in fata si s-a lasat inchis. A fost eliberat departe, in camp, in afara orasului.





Nu l-am identificat ca nu ma pricep la ei. Dar nici nu am incercat prea mult.

Numai bine, Ovidiu.

Buna

Pentru cei carora le-am starnit curiozitatea despre paianjeni cateva poze cu un gigant Tarantula din Texas. E cel mai mare paianjen care traieste aici, totusi printre verii lui nu e chiar gigant.

Apartine genului Aphonopelma care ar cuprinde cam 90de specii dintre care 14 sunt consemnate a trai in Texas.
Am trecut anume, in galerie, numele speciei in forma Aphonopelma sp. caci asa se intalneste mai peste tot. Nu este posibila identificarea precisa a speciei prin observarea simpla a unui specimen, dintr-o fotografie cu atat mai puti. Genul da. Pentru identificarea precisa e nevoie de un exemplar adult, un microscop, descrierea facuta de cel care a consacrat specia, literatura de specialitate si ce e cel mai greu pentru un amator de experienta.





Dupa cum cred ca se stie paianjenii nu sunt insecte.
Atat ei cat si insectele sunt artropode apartinand philum-ului Arthropoda . Acestea sunt vietati nevertebrate care au un schelet exterior numit exoschelet, au corpul segmentat si apendice (prelungiri ale corpului cum sunt picioarele, chelicerele) articulate. De fapt de la aceasta articulare a apendicelor vine numele filumului: gr. arthron-articulatia si podos-picior. Exoscheletul este rigid si dur avand ca principale roluri: suportul corpului si protectie.

Artropodele cuprind clasa: Insecta (care cuprind insectele), Arachnida (in care este inclus ordinul paianjenilor), Crustacee (majoritatea animale acvatice), Diplopoda (miriapodele) si Chilopoda (centipedele).

Clasa Arahnida este inclusa in subfilumul Chelicerata al filumului Arthropoda.
Chelicerele sunt niste apendice situate in jurul gurii si inlocuiesc mandibulele de masticatie pe care celelate artropode le au. Chelicerele au rolul de a zdrobi, sfarma prada. In cazul paianjenilor chelicerele contin sau sunt conectate la glade cu venin. Veninul este injectat in prada printr-un organ, fang, ce este ca un fel de dinte sau gheara dura, situat la extremitatea chelicerelor. Prin aceste organe manipulate de chelicere paianjenul musca si injecteaza veninul.

Clasa Arahnida cuprinde mai multe ordine printre care: Araneae (acesta cuprinde paianjenii) si Scorpiones (scorpionii) si altele.

In clasa Arahnida exista o subclasa Acarina numita si Acari (cuprinde acarienii) care include mai multe ordine ale clasei dar nu include ordinul paianjenilor. Nici al scorpionilor.

Am mentionat aceasta pentru a sublinia o greseala cand s-a atribuit numele comun de Paianjenul Rosu, cu care avem frecvent probleme pe plantele noastre. El de fapt nu e un paianjen este un acarian: Tetranychus urticae.

In timp ce de regula rangurile taxonomice sunt simplu si clar inlantuite, desi sunt cateva curente, ce folosesc denumiri diferite in special in rangurile superioare si ordonarea e evidenta, subrangurile intermediare desi inceraca o sistematizare a rangului superior prin grupare rangurilor inferioare pot produce confuzii pentru cel neobisnuit cu ele, cum suntem noi amatorii.

Astfel in timp ce paianjenii sunt cuprinsi si reprezinta un singur ordin numit Araneae ale clasei Arachnida, taxonul (denumirea generica pentru o categorie, unitate, folosita in taxonomie) Acarina (sau Acari) ce cuprinde acarienii este de fapt o subclasa ce include mai multe ordine ale clasei Arachnida.

Cel care doreste sa citeasca mai mult despre taxonomie sub acest asepct, wikipedia are doua pagini bogate in informatii:
http://en.wikipedia.org/wiki/Species_%28biology%29
si varianta in romana
http://ro.wikipedia.org/wiki/Specie_%28biologie%29

In cazul subrangurilor (de exemplu subclase) ale unui rang superior (in exemplul nostru clase) ordinea nu mai e asa de evidenta, conscventa, in grupare cum e cea facuta pe rangurile inferioare (in exemplul nostru ordine). Totusi acelasi tip de subranguri se exclud, adica nu pot ca doua subranguri diferite, dar de acelsi tip (cum sunt subclasele) sa includa un acelasi ordin.

Multa poveste pentru a veni in ajutorul paianjenilor din confuzia provocata de numele comun de "paianjenul rosu" si aceasta pentru ca paianjenii nu sunt daunatori plantelor, din contra sunt utili fiind prdatori prin excelenta multe specii practicand si canibalismul. Daca se poate extinde cuvantul sunt "carnivori" 100%.

Revin la paianjeni.
Spre deosebire de insecte paianjenii au corpul segmentat doar in doua parti si nu in trei cum il au insectele.
Acestea duoa segmnete sunt: cefalotoracele (capul unit cu toracele, la insecte sunt separate) si abdomenul.
Cefalotoracele si abdomenul sunt legate intre ele printr-un organ mic numit pedicel.
Tot spre deosebire de insecte paianjenii au 4 perechi de picioare.
Insectele au trei perechi.

Revenind la tarantula de mai sus se observa foarte bine puternicele chelicere, uriase in cazul acesta, cu aspect ca doi dinti negri, mari si luciosi.
Intre chelicere si perechea de picioare anterioare se mai observa o pereche de apendice ce arata ca doua picioare mai scurte. Se numesc pedipalp (cred ca pluralul e pedipalpi - nu stiu alta denumire in romana, dar am gasit-o utilizata si in romaneste). Acestea sunt niste organe cu diferite functii unele foarte importante, cum e in cazul masculilor unde acestea joaca un rol extrem de important in actul de reproductie, prin care isi transfera "genele" femelei, paianjenii neavand un organ specializat pentru aceasta. In general masculii se pot deosebi de femele avand pedipalpii mai mari in raport cu proprtia corpului si acestia au aspectul ca se termina ca niste manusi de boxeri, pedipalpii feminini fiind mai subtiri si neterminandu-se asa ingrosat.
Toti paianjenii au organe numite spinarete prin care produc "matasea" cu care unii tes cunoscutele panze. Aceasta matase are mai multe roluri nefiind utilizata numai pentru panza. Nu toti painjenii tes panze. De fapt majoritatea nu o fac, dar pentru noi impresia este ca toti o fac datorita faptului ca aceasta e ceea prin care remarcam imediat prezenta unui paianjen. Matasea aceasta are proprietati remarcabile si o rezistenta extraordinara. La aceiasi dimensiune este mai tare ca otelul. Unii paianjeni au transformat-o intr-un aparat uimitor de zbor. Astfel unele specii lanseaza un fir de matase in bataia vantului apoi se lasa purtati si planeaza spre directia unde vor. De fapt multi mititei tineri folosesc aceasta metoda pentru a se dispersa in zona. Ca adulti mai putini pastreaza obiceiul. Este singura fiinta in afara omului care a inventat un aparat de zbor, si a facut-o inaintea lui. Alti se folosec de panza ca de niste corzi ce-i ghideaza cand sar de la inaltime asupra prazii. Asemnator cum se vede in filme ca se lanseaza trupele de comando de pe acoperisul unei cladiri sau de pe un acoperis pe altul.
Sunt descrise pana in prezent peste 40.000 de specii in peste 100 de familii si inca sunt multi nedescoperiti.
Si in cazul lor se petrec tot felul de reclasificari si "mutari de trupe" adica specii ca sa zic asa. Dar e mai putin tamtam decat in cazul cactusilor ca in unele cazurii si specialistii cad de acord ca inca sunt multe confuzii si neclaritati. Sunt destul de putin studiati iar numarul specialistilor nu e prea mare.
Sunt fiinte extrem de interesante, extrem de rezistenti, agili si inventivi. Unii pot merge chiar pe apa, unii chiar reusesc sa mai pescuiasca cate un pestisor mic de tot. Au colonizat toate spatiile terestre cu exceptia Antarcticii. Au ocupat toate nisele ecologice,. S-au adaptat perfect la viata alturi de oameni. Sunt peste tot doar ca de regula nu-i remarcam. Din pacate unii au dezvoltat si o anumita teama fata de ei. E nejustificata. Putini au venin cu adevarat periculos. In general acestea sunt specii tropicale. Dar nu sunt agresive, nici unul nu sare pe tine sa te muste insa orice vietate poate raspunde agresiv cand o calci pe coada. Si omul sau mai ales. Altfel fiind pradatori sunt aliatii nostrii salvandu-ne de la invazia altora al caror numar daca ar creste ar fi cu adevarat belele pe capul nostru.
Acum nu va lasati purtati de avant si nu incercati sa va jucati cu orice vietate salbatica cum o faceti cu pisica. Desi la noi doar vaduva neagra ce are veninul mai altfel. Dar cu tot numele ei nu va va vizita noaptea cu scopul anume sa va muste

Acum dupa aceasta "scurta introducere" desi mai sunt necesare unele precizari generale, la care voi reveni daca se va ivi ocazia, cred ca putem discuta si in situatii particulare despre paianjeni
Eu am sa revin cu cateva poze, dar inchei introducerea ca mai lunga ar fi durere de cap si nici nu stiu cati sunt interesati cu adevarat de domeniul acesta. Sper ca n-am facut prea multe greseli nici de continut si nici de dactilo dar nu mai corectez ca in ultima vreme am observat ca dureaza mai mult corectarea decat redactarea.

Numai bine, Ovidiu.

Salut Ovidiu !

Quote:

Ai putea incerca sa faci mai multe poze si sa deschizi un subiect la habitate cu ele. Mai ales ca vine primavara si vor fi si o multime de flori salbatice.

M-am gandit anterior la acest lucru insa credeam ca as plictisi membrii cititori. Daca tu imi propui asa ceva inseamna ca te intereseaza... asa ca voi incerca pe viitor.

Buna ziua !

Pe lacul din parcul central al orasului Cluj-Napoca pe langa rata mare care este prezenta aici intr-un efectiv impresionant am descoperit anul acesta si rata mandarin. Este prima data cand vad aceasta specie.

Din pacate nu mai migreaza si ierneaza la noi ca si celelalte.

In poza se afla singurul exemplar vazut de mine pana in prezent, un mascul care ca si talie este pe jumatate fata de cel din specia rata mare, nedepasind 500 de grame.
Sper sa-si gaseasca pereche si sa nu fie prea tare indopat de localnici cu paine, supraponderabilitatea afectand capacitatea masculilor de a se reproduce.
Bucurati-va de aceasta frumusete a naturii si respectati-o. Cum ? Cred ca fiecare dintre noi stie in adancul sufletului.



Numai bine !

Salut!

Intr-o lume in care culoarea predominanta este GRI sa intalnesti o asemenea vietate este o adevarata minune. Era cat pe ce sa o calc cand am vazut-o cum amortita de frigul diminetii incerca sa fuga din calea rotilor. Nu am shtiut cum altfel sa o ajut decat sa o las in pace.
Dedic urmatoarele fotografii lui Dag, cunoscator si iubitor de reptile.




Lucian.

Multumesc Lucian....

Buna

Buna Lucian si bine ai reaparut. Dupa soparla si distanta ce ai spus-o la salut as zice ca esti pe undeva prin Franta sau cele Spanii. Dar nu pot fi sigur de asta ca soparlita asta a pornit sa cucereasca lumea. Si se gasete peste tot pe coasta Mediteranei, si cea nordica si cea sudica, si in insule, in est ajunge pana in India, in sud a coborat in Africa pana in Somalia si Kenia, in Lumea Noua a colonizat mari parti din America Centrala inclusiv insule, Mexicul si tot sudul SUA. E un gecko si daca nu ma insel e Hemidactylus turcicus. E cea mai de succes reptila de pe Terra de la ora aceasta. Populatia ei e intr-un ritm de crestere uimitor comparativ cu alte reptile al caror numar scade. E un pradator vorace manca tot ce prinde ca insecte, tzantari, molii, chiar si gandaci mici de bucatarie. Se pare ca e rezistenta la pesticide. Ar atinge maxim 15 cm, rareori mai mult, eu am vazut maxim undeva intre 10-12 cm. E un animal nocturn. Nu s-a constatat ca ar elimina din fauna autohtona acolo unde a invadat, probabil datorita taliei reduse. Se pare, insa, ca este eliminat din Florida de un var mai mare al lui, alt gecko, tot invadator si el. Oricum ramane cea mai de succes reptila a timpurilor moderne. Si mai e si o draguta pe deasupra.
Fug repede de tot mai ales cand le starnesti ziua din locurile ascunse unde stau. Pietre, caramizi, lemne, vegetatie. Nu am reusit sa fotografiez exemplare mari si nici nu am vrut sa capturez vreuna. Insa toamna imi intrau in casa si le dadeam afara cu matura. Cele mici se incurcau in mocheta si asa am reusit sa le fac poze.
Poate te ajuta la identificare pozele de mai jos:



Dar e un exemplar adolescent (sau exemplare ca nu mai stiu daca pozele sunt de la aceiasi soparlita). E util daca poti sa pui ceva in apropierea la ce fotografiezi ca sa poti estima ulterior dimensiuni. Pe cea de mai sus am reusit sa o conving sa urce pe o rigla. Partea dinspre coada e gradata in cm cealalta in inches. Fa cat mai multe poze, flora, fauna si o sa le poti identifica, pe multe, in timp. Fa detalii la flora, frunza, floare si vedere de ansamblu. Noteaza unde ai gasit-o, zona te ajuta mult uneori. La fel la insecte sau paianjeni daca reusesti. Si pasarile sunt interesante.
Cat despre Dag si identificari daca ii faci dedicatii roseste ca un Lup mare si se blocheaza.

Numai bine, oriunde v-ati afla, Ovidiu.