CACTUS ROMANIA

Salut tuturor,

Quote:

Un sol preponderent cu humus (si nu numai) pe langa vietati daunatoare, contine si microorganisme folositoare pentru plante .Daca fierbem aceste soluri in cuptor sau afara in vase mai mari cum facem noi este bine sa amestecam solul tratat cu un sol odihnit in care se regasesc aceste microorganisme.

Asta este si motivul pentru care eu utilizez "pamantul viu"... este practic acelasi lucru. Este un "supliment" adauugat la ingrediente nu neaparat sterilizate, dar care nu-l au.

Toate cele bune,

Eduart

Salut tuturor,

Salut Gino,

Ma tot uit la fotografiile tale... ce rock-garden as face eu acolo... Ti se intampla des ca radacinile cactusilor sa intre in solul de sub ghiveci?Faptul ca stau afara, in soare, in ploaie, in vant... este oricum foarte benefic (pana la grindina... asta ma omoara pe mine iarna).

Numai bine,

Eduart

Buna ziua
Salut Eduart

Din cate stiu eu, doar Monica mai procedeaza vara la fel ca mine, cu majoritatea plantelor ei.
Majoritatea plantelor mele sunt asezate direct pe sol, cele rezistente si fara pretentii. Cele ceva mai sensibile isi au locurile pe langa casa, si sunt protejate cumva de streasina.
Indiferent de marimea ghivecelor, mai mult de jumatate dintre el reusesc sa penetreze ghivecele si isi infig radacinile in sol.
Este si motivul pentru care, cele care reusesc acest lucru, isi dubleaza dimensiunile in perioada de vegetatie.
Evident ca toamna am probleme cu ele atunci cand trebuie sa le mut in casa...
Din fericire zona de sud este mai ferita de grindina, dar asta nu inseamna ca fenomenul nu se produce.
Au avut parte de asa ceva in decursul anilor fara probleme deosebite, doar suculentele cu frunze mai fragile avand usor de suferit.

Bună,

Am doua întrebări referitoare la acest subiect care mi se pare excepţional de interesant:

1. Ce înseamnă ”Ghivecele prea mari favorizeaza dezvoltarea radacinilor in detrimentul plantei.”? (Gino)

2. Când putem considera un cactus o planta matură căreia nu îi mai schimbăm dimensiunea ghiveciul, în condiţiile în care, din câte ştiu, plantele cresc continuu, până mor? (Cristi)

Mulţumesc!

Vrika

O planta poate fi considerata matura din momentul in care incepe sa infloreasca sau ( pentru speciile cu talie medie/mare ) din momentul in care dimensiunile si conformatia ei sunt cat de cat comparabile cu dimensiunile si conformatia din descrierea botanica a speciei respective.
exemple: un Aztekium ritteri de 3-4cm e matur
Thelocactus macdowellii de cca 6-8 cm e matur
Echinocactus grusonii de 30-40cm e matur
Cleistocactus strausii de 1m si lastarit de la baza e matur
Pentru plantele de talie medie/mare, cu cat le dam ghivece mai generoase, cu atat vor creste mai repede. De asemenea speciile care formeaza colonii trebuie transplantate in ghivece adecvate astfel incat diametrul ghiveciului sa fie mai mare decat cel al coloniei. Ghivecele mentinute mici la specii cu potential de crestere mare tind sa produca plante tip bonsai. Tinand cont ca in general, in functie de caracteristicile fiecarei specii, o zona de tesut ramane verde un anumit numar de ani pana cand se suberifica (se lemnifica devenind maronie), rezulta ca la plantele care cresc lent (chinuite fiind) in timp va rezulta un varf verde pe o baza si un corp maroniu, in timp ce aceeasi specie, cu un ghiveci mare si o crestere buna va fi mult mai voluminoasa si proportia verdelui mult mai mare , maro-ul fiind doar un inel la baza.

Mulţumesc Cristi.

Totuţi, eu am văzaut la Metro, o Rebutia (cred) care avea poate 3 cm şi care era plină de flori. Arăta ca o sferă alba plină de spini albi deşi şi cu multe flori roşii. Am văzut aceeaşi plantă la cineva şi era de aproape 6 cm în diametru şi cu mulţi, mulţi lăstari pe lângă ea... Când încep să o consider matură, ca să nu-i mai măresc ghiveciul?

Vrika

Asta nu e chiar matematica, merge mult si pe 'flerul' colectionarului.
Pastrarea acelorasi ghivece nu este un scop in sine ,cum poate s-a inteles din mesajul meu initial destul de scurt. Este un mijloc de a diminua cheltuielile cu extinderea serei. In principiu volumul de sol al unei plante trebuie sa depaseasca volumul partii supraterane.
O planta ca rebutia nu prea poate fi pastrata foarte mult in acelasi ghiveci, deoarece ea lastareste si tinde sa acopere intreaga suprafata a ghiveciului, necesitand un alt ghiveci cu diametru mai mare.

Mda...

Întotdeauna am detestat aproximaţiile şi ”flerul”. Îmi plac chestiunile clare şi precise. Organizate!

Oricum, mulţumesc pentru lămuriri.

uf uf uf
pai la biologie unu si cu unu nu da intotdeauna doi. Sigur ca toata biologia se poate transpune pe model matematic, dar fiind lucruri asa de complexe, variabilele sunt enorm de multe.
Eu, la 10 ani de cactusereala, am inceput sa imi simt plantele.Abia am inceput. Nu stiu ce inseamna sa le simt: sa vad in ele lucruri si dorinte foarte vag exprimate sau de fapt e o fantasma a creierului care are cladite nenumarate reflexe conditionate legate de plantele astea , un fel de program de prognoza mateo...dar mai precis decat cele bazate pe informatii din satelit. In mare masura ma bazez inca pe algoritmi de cultura, dar stiu ca cel putin unii veterani de la noi isi simteau cu adevarat plantele. Este ceea ce se spune in filmul Avatar: te vad= vad prin tine, iti vad sufletul.

Buna

Si eu detest flerul. Mai ales atunci cand nu-l am
Si mie imi plac chestiile oranizate. Dar asa dupa cum vreau eu.
Totusi detest organizarea totala. Altfel ce rol ar mai avea capul meu?


Ovidiu