CACTUS ROMANIA

Imi este foarte usor sa lansez subiectul... las ce este mai greu in sarcina celor care isi vor impartasi cunostintele in domeniu. Desi sunt la inceput, sunt curios si vreau sa stiu cat mai multe despre subiect. Aspecte pe care le consider interesante;
- teorie, poate mai mult ca link-uri sau bibliografie;
- ce gasim pe piata romaneasca, sau ce putem procura de prin alte tari (preturi sunt binevenite);
- avantajele cum le prezinta teoria contra a ce ne invata practica/experienta;
- pentru ce plante sa incercam, care este scopul, si cand sa ne oprim;
- tratamente chimice pentru crestere accelerata, daunatori, boli, alte aspecte...
- fertilizanti si tratamente chimice pentru cresterea din seminte, pentru crestere din butasi sau cum putem genera inradacinare rapida cu ajutorul acestor metode;
- poate este prea mult in acest stadiu, dar sunt curios in ce masura se poate face o paralela intre utilizarea fertilizantilor si altoire, ca mijloace de crestere accelerata (este posibil sa ma insel teribil, presimt ca diferenta este fundamentala);

Rog intelegere daca cer prea mult, nu ma astept in nici un caz toate ideile sa fie discutate si subiectul inchis pana maine, acestea reprezinta doar concepte pe care am vrut sa le scriu inainte sa le uit...

Salut Andrei,

Vom vorbi probabil maine despre astea, la mine. Dar ca subiect de discutie este fundamental pentru o buna intre`inere a plantelor.

In principiu, din experienta mea, fara a vrea sa fiu un "domnul-stie-tot", iata cateva elemente de baza, care nici macar nu sunt mari secrete, ele fiind pentru unii secretul lui Polichinel.

Folosirea agentilor chimici de combatere a daunatorilo sau de fertilizare este necesara, dar ATENTIE!!

1. Nici un mediu de cultura nu suporta aporturi de substante chimice in cantitati nelimitate!! - adica nu credeti ca daca plantelor nu le fac rau cutare sau cutare insecticid, fungicid sau fertilizant, le puteti aplica pe toate pe care le aveti si de cate ori vreti; chiar daca nu vor face rau, este posibil sa nu faca nici bine. (stiu ca sunt chimisti printre voi si nu ma adresez voua decat din postuira diletantului in domeniul acesta de studiu)

CU ALTE CUVINTE APLICAREA ACESTOR SUBSTANTE, ca si in cazul medicatiei umane, SE FACE CU AVIZUL SPECIALISTULUI, care este un fitosanitarist sau o persoana cu mare experienta, adica una care a patit-o si s-a invat minte.

Exemplu: in 2000 am vrut sa starpesc niste ciuperci aduse de la Mosu` si am dat cu Benlate la concentratia pentru vita de vie (stiam ca Benlate e bun, dar nu stiam si nu stiu nici azi, care este concentratia pentru cactee). Am dat pe toate plantele mele (o greseala de incepator!!). AM CREZUT CA RAMAN FARA GYMNOCALYCIUMI atat de rau s-au ars. Celelalte plante n-au avut nimic la prima vedere, dar multe, prietene vechi de ale mele si la care sunt foarte atent au marcat incetiniri evidente de ritm vegetativ. Altele chiar ca nu au avut nimic din punct de vedere al observarii imediate, dar nu pot sa bag mana in foc pentru nici una dintre cele care au murit de arsuri solare in acelasi an (!!) sau care nu au trecut iarna ca nu au fost slabite de fungicidul folosit de mine la o dozare incorecta.

2. este o mare diferenta intre plantele crescute in sol si plantele din ghivece!! Solul are o capacitate incredibil mai mare de a suporta doze cumulate sau supradoze. Ghivecele nu se comporta la fel. - sunt medii inchise in care rtectiile chimice si schimburile ionice se fac in spatii prea limitate.

Exemplu: iei pamant dintr-un strat care ar trebui ameliorat cu var si pui intr-un chiveci - dupa un timp pamantul din chiveci va trebui schimbat din cauza depunerilor de calcar de la suprafata si de la gaurile de scurgere, in timp ce stratul de afara nu va avea nimic, desi este ferit de ploaie si este udat cu aceeasi apa.

3. este o mare diferenta intre a creste plante in scop productiv (seminte, vanzare etc) si a creste plante in scop de colectionare.

Cel care creste plante in scop productiv este interesat, mai intai de toate, de catre aspectul finaciar - planta sa produca cat mai repede cat mai multe seminte. Este ceea ce se intampla acum cu noile descoperiri din ultimii ani: Ariocarpus retusus ssp. pectinatus, Astrophytum (Digitostigma) caput-medusae, Mammillaria saboe ssp. roczekii si Mammillaria roemerii. Ele sunt pompate si mulse in fel si chip de putinii producatori care le au ca sa scoata pe piata cat mai repede, primii, pretioasele seminte si plantule. Exemplu> Primele semintele de Astrophytum caput-medusae s-au vandut in numar de 200 la un pret de 20 euro bucata in Europa si 21 dolari in SUA. Arioicarpus retusus ssp. pectinatus are cota la 3.6 euro 5 seminte iar planta de trei luni altoita costa la Plapp 24 de euro iar in State costa 35 de dolari.

De aceea cei care produc nu au scruppule fata de plantele care trebuie sa scoata bani. O planta astfel cultivata este supusa cresterii anormale a celuleleor si este ca atare foarte sensibila - ca pui de ferma in raport cu un pui de curte.

4. Este o mare deosebire intre diverse categorii de plante cu privire la reactiile lor fata de concentratiile produsilor chimici folositi.

Plantele de tipul Pereskiopsis cu crestere fulminanta pot lua ingrasaminte de zeci de ori mai mult de cat un Ariocarpus. Astuia, daca faci colectie, ii dai o data ceva nu prea concentrat la a doua sau a treia udare, primavara si ii mai dai o data ceva mai concentrat toamna inainte de inflorire. Daca il fortezi se blocheaza si nu mai merge bine - si mai si poate sa-ti faca bucuria sa crape cand te astepti mai putin, asa, parca din senin.

5. Plantele nu se hranesc nici la prima si nici la ultima udare!!!!!!!!!!! Nici daca sunt proaspat transplantate si nici daca sunt proaspat inradacinate!!!!!

6. Chiar daca plantele DIN GHIVECE au soluri care le asigura necesarul general si specific de macro si microelemente, daca perioada de transpalantare este depasita incep sa aiba, in mod gradat nevoie de fertilizanti, solul lor incepand din ce in ce sa se transforme in steril.

Cele de mai sus fiind spuse, ca reguli generale, particularitatile tin si de speciile de daunatori combatuti si de rezistenta pe care respectivele specii au capatat-o la noi, rezistenta care nu difera doar de la specie la specie ci si de la regiune la regiune si de la substanta la substanta. De aceea trebuie avizul unuia care a incercat si si-a prajit Gymno sau a unui specialist local.

Altoirea reprezinta intr-adevar ceva total diferit de fertilizare. Planta este nevoita sa cresca cum doreste portaltoiul si foarte des profita de rezistenta crescuta a acestuia fata de substantele fertilizante sau exces de apa. Aceasta "coabitare" nu se extinde si asupra regimului termic!!! Am pierdut o Navajoa peblesiana in vara asta fiindca am pus-o pe echinopsis si dobitocul de echinopsis nu a vrut sa estiveze cand a vrut navajoa, asa ca a bagat in ea in timp ce ea dormea, pana a luat-o dracu` de tot.

Mai apoi mai este si problema inradacinatului, daca nu vrei sa ai pe veci planta altoita.

Si inradacinarea nu merge la toate. EU nu am putut inradacina nici un aztekium pana in prezent si cred ca procentul de reusite este atat de mic incat nu merita considerat sa aratand o posibilitate. Fiindca daca la o specie atat de rara si de dificila pierzi 50 de plante ca sa inradacinezi una, mai bine astepti sa cresca pe propria ei radacina in 20 de ani! Inafara de cazuri foarte speciale de transfer de radacina (voi reveni, la cerere) Ariocarpusul si Obregonia inradacineaza, dar nu supravietuiesc nici un an inradacinarii (si asupra acestui subiect voi reveni, la cerere).

Un ultim lucru, adiacent si care nu face direct parte din subiect -> exista doua feluri de plante in raport cu solul : cele care vor sol mineral si cele care nu au nevoie de sol mineral. Plantele care cer sol mineral trebuie sa aiba sol !00% mineral ESTE O GRAVA EROARE DE A CRREDE CA DACA PUI 95% SOLUL MINERAL SI 5% HUMUS, SOLUL ESTE BUN. Plantele care vor sol mineral il vor ca im sol sa nu se poata dezvolta culturi de bacterii si de fungi care traiesc pe mediile organice in descompunere. Humusul este un astfel de mediu. Vrei sa faci baie ( Valentin a vazut si stie) unei tavi de Ariocarpus intr-un acvariu cu 40 cm de apa de ploaie deasupra timp de 10 minute, fara ca ei sa pateasca ceva? - ei bine da=-le sol mineral si vei vedfea ca plesnesc de sanatate. Plantele care nu au nevoie de sol mineral nu sunt deranjate de microorganismele din sol, asta nu inseamna ca nu au nevoie de pamant bine drenat - Discocactus horsti, Uebelmaniile, Astrophytum caput-medusae etc traiesc in humus foarte bine drenat, adica humus cu mult pietris marunt.

Dupa aceste generalitati, cred ca ar fiu bine ca subiectul sa fie dezvoltat punctual.

Pe maine,

Lupul
.

As mai enumera la punctul 5: nici inainte cu 3-4 zile de altoire si nici 7-8 zile dupa. Unii interzic chiar si udarea altoiului, portaltoiului si a plantei altoite in perioadele imediat premergatoare si ulterioare altoirii fara a exclude insa o atmosfera umeda in incinta unde este lasata, pe o perioada de cateva zile, planta altoita.

Asteptam detalii la "transfer de radacina" .

Da, am vazut "baia de primavara", practicata de lup, daca nu ma insel, tuturor plantelor sale, nu numai la ario. Nu va sfatuiesc insa sa faceti la fel. Nu pentru ca ceea ce face lupul ar fi gresit. Pentru asta insa cred ca numai experienta poate sa va ajute. Cel putin nu faceti asta cu niste ario. Puteti experimenta poate pe niste mammillarii mai comune pentru a vedea cat de bun, in ceea ce priveste drenarea, este substratul pe care l-ati alcatuit. Apoi ........

Valentin

Pentru Andrei si nu numai.

"hormoni" de crestere a plantelor:
http://www.plant-hormones.info/auxins.htm

Solutii nutritive:
http://users.ipfw.edu/BoselaM/Biol219-web/LAB5.doc

Fertilizare:
http://www.cactuspro.com/culture.en.php#engrais

In vechiul volum CACTUSII (Scrisul Romanesc, 1984, Craiova) , Copacescu recomanda un raport NPK (azot, fosfor, potasiu) 6:16:38.
Walter Haage recomanda in 1965 (Das praktische Kakteenbuch in Farben) un raport 5,6:16:38.

Valentin

Salut Valentin,

Multumesc pentru completare. Este foarte corecta.

Exista totusi la unele altoiri in picatura care cer ca port-altoiul sa fie foarte turgescent - ca atare un Pereschiopsis bun pentru o astfel de lucrare trebuie sa nu fie lipsit de seva si poate fi udat si hranit inainte de altoire, daca aceasta este urgenta si nu are loc in conditii meteorologice adecvate, adica in perioade de umiditate crescuta (ai mentionat acest lucru) si de scadere a presiunii atmosferice, caz in care planta scoate toata seva de care este nevoie pentru obtinerea picaturii.

valentin a scris:

Asteptam detalii la "transfer de radacina"

Numele procedeului nu este consacrat. El imi apartine si este o alegere facuta un lipsa de altceva mai bun. Este vorba despre stimularea altoiului in a prelua functia de hranire pe care o indeplineste portaltoiului, in timp si in mod gradat.

In speta experienta se poate face pe orice planta altoita (Aztekium ritteri nu vrea, ca nu vrea si nu vrea !!!) cu destul de mult succes.

Conditiile sunt urmatoarele:

1. planta sa nu fie prea batrana. Prin acest termen ambiguu incerc sa exprim si gradul de experienta cerut de operatiune, fiindca este de fapt vorba despre aprecierea subiectiva a capacitatii de vegetare in dezvoltare a masei plantei pe care o prezinta altoiul ales.

O planta care nu face decat sa adauge "sunci si celulite" la o forma deja adulta si hypertrofiata, pe care a atins-o mai demult, nu mai corespunde si nu va da rezultatele asteptate decat in cazuri rare. Se alege deci un subiect care sa nu fie din categoria "burghez multumit" ci din categoria "student arivist" - daca imi este iertata metafora.

Plantele tinere si foarte sanatoase sunt deci cele mai potrivite.

2. Portaltoiul trebuie ales astfel incat sa fie bun si rezistent, dar fara vlaga la subdimensionare.

3. Alegerile de mai sus fiind facute trebuie ca portaltoiul trebuie sa fie pus in dificultate, fara a fi ucis.

4. Altoiul trebuie stimulat prin hranire sau prin infometare intr-un mediu ambient propice.

Pentru plante obisnuite iata cum se petrec lucrurile: se ia o planta si se altoieste pe Pereskiopsis sau Opuntia compresa (portaltoii de felul celor din genurile Trichocereus, Echinopsis sau Lobivia sunt prea puternici). Se taie portaltoiul la o dimensiune suficienta pentru inradacinare - una doua areole - si se inradacineaza. Se ingroapa bine portaltoiul in substrat si se hraneste.

Doua posibilitati:
a) planta intra in lupta si isi face radacini proprii ca sa mai manance ca e pompata dar mai vrea si nenorocitul nu poate sai dea ce vrea - si e bine.

b) Planta intra in criza si nu vrea sa inradacineze fiindca portaltoiul reuseste sa faca fata - si nu e bine. In aceste conditii se trece la masuri de represiune din ce in ce mai drastice impotriva ansamblului. Se asteapta momentul de maxima vegetatie si se taie hranirea si se micsoreaza drastic apa, udandu-se foarte putin numai de jos. Prin putin consideram o cantitate de apa insuficienta portaltoiului pentru a intretine sarcina sa, dar suficienta pentru a lasa solul sa functioneze ca un mediu proice inradacinarii. Udarea se face de jos pentru a "chema" radacinile potentiale spre umiditate.

SE PLANTEAZA PLANTA IN COLTUL GHIVECIULUI - la cele patrate - SAU PE O LATURA - la cele rotunde.

In decursul sezonului, in majoritatea cazurilor, planta creaza un sistem radicular propriu in paralel cu portaltoiul. In timp cele doua se vor echilibra. Apoi va trebui facuta o interventie de ablatiune a portaltoiului, fiindca el devine un risc major de moarte neasteptata cu transmisie de putrezire catre portaltoi. Din momentul in care altoiul nu mai are nevoie de portaltoi incepe sa intervina un fenomen de respingere a partii care nu este necesara, ba mai mult este si un corp strain.

Acest lucru se remarca invers la portaltoii care lastaresc si au tendinta de a arunca un altoi care nu a prins foarte bine.

La urma, fiindca discutia a plecat de la Ariocarpus, mentionez ca Yann Cochard, WM Cactusului Francofon a facut o experienta similara cu niste Ario pe Pereskiopsis. Plante din an, altoite bine, carora le-a taiat portaltoiul foarte scurt si pe care le-a planta intr-un sol foarte bine drenat si mineral - mai bun pentru o hranire puternica a plantelor in fortare. Dupa trei sau patru ani - nu mai tin minte - a vrut sa schimbe ghivecele plantelor si a descoperit o frumusete de napi care inglobau niste resturi amarate de pereschiopsis aproape mort.

Nu sfatuiesc pe nimeni sa incerce aceasta metoda daca nu are un numar suficient de plante de sacrificat, din mai multe genuri, pentru a putea sa prinda... poanta.

valentin a scris:

Da, am vazut "baia de primavara", practicata de lup, daca nu ma insel, tuturor plantelor sale, nu numai la ario. Nu va sfatuiesc insa sa faceti la fel. Nu pentru ca ceea ce face lupul ar fi gresit. Pentru asta insa cred ca numai experienta poate sa va ajute. Cel putin nu faceti asta cu niste ario. Puteti experimenta poate pe niste mammillarii mai comune pentru a vedea cat de bun, in ceea ce priveste drenarea, este substratul pe care l-ati alcatuit. Apoi ........

Sunt pe deplin in acord cu Valentin. Sunt reguli generale si sunt reguli speciale.

Regulile generale spun ca pamantul trebuie sa fie bine drenat.
Regulile speciale spun ca fiecare bordei are obiceiul lui....

Toti cactusarii incep cu pamantul unui mentor si ajung - mai devreme sau mai tarziu - la propriul lor pamant. De aici se desprind doua concluzii clare:

1. Cat timp ai un pamant de imprumut nu poti risca plante foarte rare pana ce nu stii bine cum se comporta.

2 Dupa ce ti-ai facut pamantul propriu, care deriva din pamantrul de imprumut cu diverse modificari, trebuie intai sa verifici acest pamant inainte de a supune niste nplante rare unor chinuri inutile, car, de cele mai multe ori, pot fi fatale.

Pentru Ario in mod special nu este mai usor: ti se pare ca faci sol mineral si gata, dar... nu este asa. Solul mineral este mai putin complicat doar ca principiu. Dar care sunt elementele care compun acest sol? Simplu ? NU - fiindca pui garanulozitati, dar de care si cate? Pui argila, dar de care si cata? pui caramida pisata, dar de care si cata cata etc etc.

Si fiindca am vorbit de caramida prezentand optiuni am sa va spun ca nu este o gluma. Depinde foarte mult tipul de caramida care este ales, tinand sema de materialul de fabricatie, de originea de fabricatie si de tipul de fabricatie. Astfel, sfatul meu este sa se aleaga numai caramizile zise "tiganesti", dar sa fie bine arse!... Nu puneti caramida se samota sau caramida refractara sau caramida facuta din zguri industriale ca fie nu obtineti nimic fie va omorati plantele daca sunt din zguri, fiindca aceste absorb diversi compusi chimici din timpul fenomenului industrial care a dus la aparitia lor.

Si tot asa...

Trec si eu la confesiuni, fiindca in pasiunea noastra se invata din greseli mai mult decat din victorii. Am primit de curand niste Ariocarpi si am preparat cu doua saptamani inainte un pamant care mi s-a parut super OK.
Fortat sa salvez o planta care ori crapa ori scapa, am udat si am constata ca desi este bine drenat, se face o foarte lunga retentie de umiditate in sol. Am fost cuprins de panica, fiindca peste o luna genul asta se pregateste de primavara...! De trei zile, adica pe 31, 1 si 2, muncesc sa refac pamantul si am schimbat toate plantele, preferand riscul de ale mai deranja o data celui de a le lasa intr-un pamant care nu este bun. DE data asta insa stiu ca aiesit bine... totusi nu le voi face baie anul asta! decat celor vechi care s-au invatat cu sistemul si despre care stiu ce vor zice.

Mai am de adaugat doua lucruri:

Primul este ca George Maiuru din Craiova fabrica cel mai bun pamant de cactee si Mesembrianteme din cate am vazut in ultimii 30 de ani de pasiune!

Al doilea este ca am tot vorbit de sol bine drenat si de sol mineral. Din pacate se face adesea confuzia intre ele. Un sol de argila este complet mineral, dar nu este deloc bine drenat, dimpotriva este un sol care face retentie de apa.

Un sol bine drenat este acel sol in care componentele se imbiba cu lichid dar nu par a fi ude. Asa cum face o bucata de creta. Radicelel plantelor invelesc aceste granule si absorb apa din ele intr-un mediu aproape uscat.

Azi se fabrica in lume o serie de compusi inerti din punct de vedere chimic care sunt special conceputi pentru a absorbi apa fara a lasa "udeala". Ei sunt scumpi. Prepararea solurilor cu astffel de absorbanti naturali este o lunga poveste.

Pentru plantele rare nordamericane (majoritate) solul trebuie sa fie mineral si bine drenat, dar fara humus, indiferent de prezenta calcarului, daca acesta nu depastet tolerantele plantei. (Astrophytum caput-medusae vrea humus si granulatie cu maxima drenare...).

Pentru plantele rare sud americane, exista unele care nu vor humus si altele care vor humus, dar in conditii de maxima drenare - toate cu exceptia catorva melocactusi de plaja sau Uebelmanii nebune - sunt insa plante calcifuge, adica cu intoleranta la calcar. De aceea toate plantele sudamericane fac mofturi de cum se invecheste pamantul din ghiveci, mai ales daca udarea se face cu apa de robinet!!

Lupul


Ps - iertati eventualele greseli de clapaceala, dar nu mai am rabdare sa puric in cautarea lor...

Salut lupule,

Am, de anul trecut (2004), doua plante in situatia de "transfer de radacina", ambele pe Peireskiopsis spatulata:
- un turbinicarpus sp.care a si inflorit, dupa ce i-am aplicat corectia (scurtarea) de portaltoi;
- o Mammillaria herrerae v. albiflora care vad ca se mentine.

N-am indraznit sa umblu la radacinile lor. Voi incerca in primavara si, daca totul va fi in regula, adica daca altoiurile isi vor fi format propriile radacini, iti promit albiflora. Am inteles ca-ti doresti una. E mica dar ....sper ca va fi in regula.
Nu, nu este cazul sa-mi multumesti acum si nu stiu daca vei avea ocazia s-o faci. Nu sunt atat de altruist. Mai am una, deja inradacinata dupa ce am dat-o jos de pe un Peireskiopsis, unde se afla in postura "upside down".

Valentin

Salut Valentin

valentin a scris:

... iti promit albiflora. Am inteles ca-ti doresti una. E mica dar ....sper ca va fi in regula. Nu, nu este cazul sa-mi multumesti acum si nu stiu daca vei avea ocazia s-o faci. Nu sunt atat de altruist. Mai am una, deja inradacinata dupa ce am dat-o jos de pe un Peireskiopsis, unde se afla in postura "upside down".

Nu-ti multumesc, dar recunosc ca niciodata nu mi-a placut proza ta mai mult ca acum!!!

Lupul

Poate unii vor fi interesati:

Azi am cumparat, de la magazinul din P-ta Rosetti, SINORATOX 5G - 300g - 70.000 lei - insecticid granule, de pus in pamant. F. bun impotriva paduchilor de radacina.

Avea si, dupa mine, un foarte bun ingrasamant pt. cactusi cu NPK 9-18-27. Din pacate ambalajul minim era de 25 kg - peste un milion lei. Celor mai tineri s-ar putea sa le ajunga o viata. Unora dintre noi chiar doua.
La ambalaje mai mici raportul azot fosfor era egal 14-14 asa ca am renuntat.

Valentin

valentin a scris:

Avea si, dupa mine, un foarte bun ingrasamant pt. cactusi cu NPK 9-18-27. Din pacate ambalajul minim era de 25 kg - peste un milion lei. Celor mai tineri s-ar putea sa le ajunga o viata. Unora dintre noi chiar doua.

Stii cumva care este producatorul? Stii cumva care este cantitatea solubila intr-un litru de apa?

Fiindca pretul este din cale afara de anormal de mic - compara cu tot ceea ce gasesti pe net sau in magazine de specialitate. Din calculele mele reiese ca ar cam fi un kg la euro - adica o nimica toata, in comparatie cu 2 euro o sticluta de 200 ml - fara a vorbi de ce cumperi de afara.

Pe de alta parte NPK0ul este foarte bun la 9-18-27, asa cum ai spus!

Poate ca ar trebui investit in asa o pleasca....

Lupul

PS -> eu oricum intentionez sa traiesc mai mult decat un sac de ingrasamant

lupul a scris:

Stii cumva care este producatorul? Stii cumva care este cantitatea solubila intr-un litru de apa?

Dar ce conteaza producatorul daca raportul este corect? Iar in aceasta privinta nu cred ca pot sa minta.
Si ce conteaza solubilitatea din moment ce faci fertilizarea cu solutii extrem de diluate?

Daca te hotarasti merg si eu la vreo 2 kg.

Valentin